Reducerea fondurilor europene alocate ţărilor membre central şi est europene (ECE) ar putea însemna o scădere a celor dedicate României cu echivalentul a 1,2% din produsul intern brut (PIB), în exercițiul 2021 – 2027.
Impactul asupra PIB-ului României este cel mai mare faţă de celelelte ţări ECE, potrivit estimării Erste Group Research (EGR).
Calculele analiştilor EGR se bazează pe indicaţia comisarului european pentru buget, Günther Oettinger, potrivit căruia alocările pentru agricultură ar putea fi cu 5% mai mici, iar cele pentru coeziune regională cu 7%, în bugetul 2021 – 2027, faţă de exerciţiul anterior.
Impactul faţă de PIB al scăderii fondurilor europene ar putea fi de 0,8% pentru Polonia, Ungaria şi Slovacia, de 0,5% pentru Cehia şi Croaţia şi de 0,3% pentru Slovenia, potrivit estimărilor publicate de Erste.
Domnia legii şi celelalte criterii
„Schimbarea principală şi cea mai controversată în alocarea bugetară este aceea privind legarea fondurilor europene de respectarea statului de drept”, aminteşte raportul EGR.
Ca răspuns la tensiunile dintre Comisia Europeană (CE) şi Polonia şi Ungaria, CE „propune un instrument care să permită UE să suspende, să reducă sau să restricţioneze accesul la fondurile europene în funcţie de amploarea violării domniei legii”, spune EGR.
EGR spune că, mai mult, deşi principalul criteriu de alocare va fi PIB / locuitor (cu pondere de cel puţin 80%, faţă de 86 în prezent, potrivit lui Günther Oettinger, conform raportului citat), vor fi luate în calcul şi:
- rata şomajului, mai ales la tineret,
- reacţia la schimbările climatice,
- acceptarea şi integrarea imigranţilor.
„Aceste noi criterii nu favorizează ţările ECE. (…) Una peste alta, schimbările fac aproape sigură probabilitatea că ţările ECE vor primi consuiderabil mai puţine fonduri europene”, spune raportul EGR.
În total, fondurile destinate Europei Centrale şi de Est (ECE) ar putea scădea cu 14-34%, potrivit Erste.
În prezent, circa o proporţie de 40% din totalul fondurilor europene este destinată zonei ECE (ca parte a bugetului UE). Aproape jumătate din bani este alocată prin fondul european de dezvoltare Regională, un sfert prin Fondul de Coeziune şi a şasea parte prin Fondul European Agricol.
Totuşi, în calculul impactului reducerii fondurilor europene, „România este victima părţii ridicate de fonduri agricole (din total), iar estimarea noastră se bazează pe această pondere tehnică, dar asta nu înseamnă că, în final, România ar putea înregistra cea mai mare scădere a fluxurilor” de fonduri europene, precizează raportul EGR.
Urmărește-ne pe Google News
