Premierul Florin Cîțu a anunțat pe Facebook că în ședința de guvern de joi va fi adoptată propunerea de politici publice vizând digitalizarea serviciilor publice din România.
Pachetul complet de măsuri pentru dezvoltarea e-guvernării are un cost de implementare de 2,4 miliarde euro, însă cele mai importante beneficii estimate arată că ar genera economii pentru stat de 180 milioane euro/an în următorii 10 ani și ar putea conduce la creșterea cu cel puțin 10-15% a nivelului investițiilor străine în România pe an (respectiv 230 milioane euro anual), pentru un orizont de 10 ani.
Suplimentar, documentul indică o potențială creștere de 0,18% PIB/an ca efect al introducerii facilităților e-guvernare, sau de 0,29% PIB/an prin implementarea tuturor măsurilor cuprinse în politica publică
Propunerea de politici publice a fost lansată în consultare interinstituțională de SGG pe data de 19 octombrie 2020, documentul fiind elaborat de firma de consultanță EY.
(Citiți și: ”Document / 10 ani, 2,4 miliarde euro – noua strategie de digitalizare a administrației, lansată în consultare interinstituțională”)
”Foaia de parcurs a digitalizării românești” conține 14 măsuri propuse spre aplicare:
- Stabilirea și operaționalizarea punctului nodal guvernamental de interoperabilitate la nivelul administrației publice
- Crearea catalogului național al serviciilor publice și, coroborat, identificarea completă a registrelor de date necesare viitoarelor servicii publice electronice
- Stabilirea și operaționalizarea managementului identității și accesului – platforma PSCID și cartea de identitate electronică
- Introducerea pe scară largă a semnăturii electronice calificate pentru angajații relevanți ai administrației publice
- Consolidarea PCUe (asigură schimbul de date cu instituții și autorități și între acestea)
- Dezvoltarea cloud-ului guvernamental și, prin asociere, a cadrului național de oferire a serviciilor PaaS (Platformă ca serviciu) și SaaS (software ca serviciu)
- Continuarea dezvoltării sistemelor informatice necesare pentru serviciile publice electronice asociate evenimentelor de viață
- Dezvoltarea sistemelor informatice critice precum și a altor sisteme informatice asociate unor domenii sau sectoare-cheie de intervenție publică
- Dezvoltarea unor proiecte non-sectoriale care să sprijine la nivel orizontal dezvoltarea e-guvernării (proiecte big data, AI, blockchain, quantum computing etc)
- Cuantificarea necesarului de specialiști IT la nivelul administrației publice și pregătirea unui plan național de dezvoltare a competențelor acestora
- Crearea unui corp al specialiștilor e-guvernare responsabili de transpunerea politicii publice în domeniul e-guvernării la nivelul instituțiilor și autorităților publice de care aparțin
- Creșterea gradului de competențe digitale ale angajaților administrației publice prin implementarea proiectelor de dezvoltare a serviciilor publice electronice
- Consolidarea/ajustarea prevederilor legislației cadru în domeniul e-guvernării
- Consolidarea/ajustarea prevederilor în domeniul e-guvernării în legislația sectorială a serviciilor publice
De precizat că parte din măsurile prevăzute în documentul de politici publice ar putea fi finanțate prin fonduri PNRR, digitalizarea având o alocare de 20,05% din suma totală care revine României. Cloudul guvernamental, de exemplu, este prins în PNRR, la fel ca emiterea de cărți de identitate electronice.
Fonduri speciale de digitalizare vor fi alocate prin PNRR și administrațiilor locale, prin ”Fondul local pentru tranzitia verde și digitala” ( alocare totală de 2,1 miliarde euro). Din acest fond local vor fi finanțate și proiecte pentru digitalizare în localități.
