Secretariatul General al Guvernului a lansat în consultare interinstituțională o propunere de politică publică în domeniul digitalizării administrației publice din România. Dacă va fi aprobată, noua politică în domeniul e-guvernării ar urma să fie implementată în 10 ani, cu un cost total estimat la 2,4 miliarde euro.
Problema de la care pornește politica publică este insuficienta dezvoltare în România a serviciilor publice electronice, problemă care poate fi tradusă, mai concret, prin numărul mic de servicii publice electronice care depășesc un nivel minim de sofisticare digitală puse la dispoziție de instituțiile și autoritățile publice din România.
Obiectivele de digitalizare
Problema, arată analiza, va fi tratată sub auspiciile următoarelor seturi de obiective:
- Creșterea numărului și a calității serviciilor publice electronice din România.
- Dezvoltarea serviciilor publice electronice aferente evenimentelor de viață care se adresează cetățenilor și mediului de afaceri până la finalul anului 2030 la gradul minim 4 de sofisticare digitală
- Întărirea capacității instituțiilor și autorităților publice de a funcționa în mediu digital avansat și de a furniza servicii publice electronice maturepână la finalul anului 2030.
- Consolidarea competențelor digitale generale ale angajaților administrației publice și creșterea nivelurilor de motivare și specializare a personalului IT din cadrul acesteia, continuu, după caz, până la finalul anului 2030.
Documentul propune măsuri specifice, strategice și complementare, care alcătuiesc ”un program de schimbări eficace și sustenabile”:
În ceea ce privește opțiunile de soluționarea problemei identificate, au fost definite trei opțiuni, respectiv:
- Adoptarea și implementarea pachetului complet de măsuri prezentate în tabelul de mai sus;
- Adoptarea și implementarea măsurilor considerate strategice pentru dezvoltarea domeniului e-guvernării în România;
- Menținerea status quo-ului conform căruia serviciile publice electronice continuăsă se dezvoltă ad hoc, fără să fie instituit setul de măsuri menționat anterior
(Descărcați AICI propunerea de politică publică în domeniul eGuvernării)
În analiza impactului bugetar, documentul afirmă că adoptarea pachetului complet ar costa 2,4 miliarde euro, iar implementarea doar a celor 8 măsuri strategice are un cost estimat de 2 miliarde euro.
2 răspunsuri
Cred ca este fair-play ca ADR, ca si mostenitor al MCSI, sa recunoasca ca exista un studiul Romanian Enterprise Government Architecture and Interoperability Framework (RGEAIF) din 2016 care a propus multe dintre aceste directii (registre, hub de indentitate&autentificarem, transmitere electronica de identitate, abordare sectoriala pentru guvernanta IT). Din 2016 pina acum studiul RGEAIF a stat (a se citi zace) in sertare la ADR/MCSI.
P.S. Recomandare majora: la masura 4 trebuie introdus sigiliului electronic definit tot de regulamentul eIDAS. Pentru un cetatean este mult mai important sa vada ca este un document asumat de organizatie prin sigiliul decat ca este semnat de foarte multi functionari cu semnaturi calificate. Si de cele mai multe ori in interiorul organizatie nu este nevoie de semnatura calificata daca sistemele si guvernanta IT sunt bine implementate.
Pe linga alte 56 de STRATEGII nationale cunoscute, iata ca mai vine una, care va sta in sertare asa cum arata d-l Sabin Chiricescu, deoarece „tot ce-i strategie, ca strategie moare …in arhiva strategiilor nationale”.
Unul dintre oamenii de afaceri ai Romaniei intrat in politica si ajuns Ministru al IMM-urilor, spune ca „Dulapurile secretarilor de Stat (de la Ministerul IMM) erau pline de strategii, dar nici un program OPERATIONAL care sa foloseasca cu ceva intreprinderilor mici si mijlocii.
Fara un proiect de tara, care sa asigure metode, tehnici si instrumente de implementare, STRATEGISMUL a dus sub raport tehnic Romania la ruina economica…