Directorul executiv al BP, Bernard Looney, a făcut în weekend o declarație care în urmă cu doi ani ar fi provocat un imens scandal, dar care în prezent a trecut neobservată de mass-media. Și anume că lumea trebuie să investească în creșterea capacităților de producție de petrol și gaze naturale.
Față de acum doi ani, situația din prezent este mult schimbată. Și doar prin faptul că atunci, BP era pe deplin implicată în tranziția energetică și planifica extinderea activităților pentru producerea de energie „verde” aproape în fiecare aspect al acesteia.
Acum, CEO-ul BP spune că „Azi trebuie să investim în sistemul energetic în mod responsabil”, fără a renunța în același timp la tranziție, conform agenției Reuters.
El se alătură astfel altor decidenți din industria energetică care consideră că investițiile pentru asigurarea nevoilor de consum energetic ale industriei și populației trebuie să cuprindă și exploatarea combustibililor fosili. Și chiar cele mai progresiste guverne și pro resurse regenerabile împărtășesc aceste convingeri. Astfel că în 2022, subvențiile acordate pentru achizițiile de petrol și gaze au atins un record istoric, arată un studiu realizat de Fondul Monetar Internațional.
Majoritatea subvențiilor sunt indirecte
Conform raportului FMI publicat în luna aceasta, subvențiile globale acordate industriei de petrol și gaze naturale au ajuns atins maximul istoric de 7 trilioane de dolari în 2022. Dintre acestea, arată FMI, 18% au fost subvenții directe, o dublare a valorii consemnate în 2102.
Restul, cea mai mare parte a ceea ce FMI numește subvenții acordate combustibililor fosili, sunt de fapt „taxări insuficiente pentru prevenirea încălzirii globale și poluarea aerului” cu CO2 și nu efectiv fonduri guvernamentale acordate pentru plata facturilor sau exploatarea efectivă a resurselor de energie fosilă.
Interesant este că raportul FMI este dat publicității la doar câteva zile după ce o altă organizație influentă, Institutul Internațional pentru Dezvoltare Durabilă (IISD), un think-tank al schimbărilor climatice, a criticat G20 pentru că nu a reușit să elimine subvențiile pentru petrol și gaze, în ciuda angajamentelor făcute la COP26 în urmă cu doi ani.
IISD a spus că a calculat că cele mai mari 20 de economii ale lumii (G20) au cheltuit 1,4 trilioane de dolari pentru sprijinul de stat pentru industria cărbunelui, petrolului și gazelor în 2022. Autoarea calculelor, Tara Laan, scrie că: „Aceste cifre sunt o dovadă a cantităților masive de bani publici acordate de către guvernele G20 pentru utilizarea de combustibili fosili – în ciuda impactului din ce în ce mai devastator al schimbărilor climatice.”
Criza energetică a fost agravată de invazia Rusiei în Ucraina
Pentru restabilirea adevărului, creșterea subvențiilor directe pentru petrol și gaze de anul trecut a venit ca răspuns la criza energetică care a început în Europa la sfârșitul anului 2021, și s-a înrăutățit brusc după invadarea Ucrainei de către Rusia și a sancțiunilor care au urmat, iar ulterior a cuprins întreaga lume.
2022 a fost anul în care chiar și guvernul german – campion al tranziției energetice – a intervenit și a subvenționat prețurile combustibililor pentru a evita prăbușirea nivelului de trai. Și toate guvernele europene au procedat la fel pentru a stăvili inflația. Astfel subvențiile globale pentru cărbune, petrol și gaze au ajuns la maxime istorice.
Totuși, elementul cel mai interesant al raportului FMI este concluzia că aproximativ 5 trilioane de dolari din totalul estimat pentru subvențiile globale pentru hidrocarburi suntacodate sub forma unor scutiri pentru plata emisiilor rezultate din utilizarea hidrocarburilor.
Potrivit FMI, problema este accesibilitatea utilizării hidrocarburilor. Și această accesibilitate este susținută de subvențiile directe acordate populației și companiilor. Soluția la această problemă, în viziunea FMI este reforma prețurilor.
„Reforma completă a prețului combustibililor fosili ar reduce emisiile globale de dioxid de carbon până în 2030 la aproximativ 43%, sub nivelul de referință (în conformitate cu menținerea încălzirii globale la 1,5-2 C), în timp ce creșterea veniturilor ar fi reprezentat 3,6% din PIB-ul global și prevenind 1,6 milioane de decese pe an prin poluare”.
FMI propune scumpirea combustibililor fosili
Cu alte cuvinte, FMI propune ca guvernele să scumpească combustibilii până la nivelul în care consumul s-ar reduce drastic și pentru a atinge obiectivele stabilite prin Acordul de la Paris.
FMI consideră că toate formele de subvenții acordate pentru industrie trebuie să dispară. „Estimăm că eliminarea subvențiilor explicite și implicite pentru arderea combustibilii fosili ar preveni 1,6 milioane de decese premature anual, ar crește veniturile guvernamentale cu 4,4 trilioane de dolari și ar face ca emisiile să se reducă pentru atingerea țintelor de încălzire globală”.
Însă veniturile guvernamentale ar crește cu siguranță dacă tot sprijinul de stat pentru petrol, gaze și cărbune ar fi eliminat. Problema este că veniturile ar crește doar pentru o perioadă scurtă de timp înainte ca efectul prețurilor mai mari la energie să se răspândească în economie, iar puterea de cumpărare să prăbușească. Până la urmă, acesta este motivul pentru care guvernele europene au subvenționat carburanții anul trecut, pe fondul inflației galopante, a prețurilor în creștere la energie și a nemulțumirilor populare.
Este o situație dificilă și nu toată lumea este de acord că soluția constă în reducerea ofertei de petrol și gaze, făcându-le mai puțin accesibile. În realitate, sunt multe voci care consideră că obiectivul principal al guvernelor trebuie să fie și satisfacerea cererii de energie atât din partea populației, cât și a economiei.
Iar, deocamdată, necesarul de energie nu poate fi generat ecxclusiv din resurse regenerabile, care sunt mai scumpe și nu sunt predictibile.
***
