Produsul Intern Brut al regiunii Europei Emergente ar putea crește cu 3,1% în 2021, după o scădere de 4,6% în 2020, potrivit previziunilor actualizate din raportul macroeconomic de toamnă al Fondului Monetar Internațional (FMI).
Mai departe, experții FMI „se așteaptă la o relansare în V, prognozând creșteri cu dinamici anuale de 3,4% în 2022, respectiv de 3% în 2023”, remarcă Andrei Rădulescu, directorul de analiză macroeconomică al Băncii Transilvania (BT), într-un raport al băncii publicat marți.
FMI include în regiunea Europa Emergentă alte 15 țări în afară de România: 16 țări: Albania, Bielorusia, Bosnia – Herțegovina, Bulgaria, Croația, Ungaria, Kosovo, R. Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Polonia, Rusia, Serbia, Turcia și Ucraina.
Investiții „în consolidare”
Ponderea investițiilor totale în PIB urmează să crească nu mult peste nivelul estimat pentru 2020 și numai din 2022, adică „se va consolida în jurul nivelului de 22,6% în 2020 și 2021, dar va crește la 23.2% în 2022, respectiv 23,3% în 2023 (cel mai ridicat nivel din 2018)”, potrivit sursei citate.
„Cu alte cuvinte, FMI nu previzionează o ajustare severă a investițiilor, date fiind nivelul redus al costurilor reale de finanțare și potențialul de dezvoltare economică din regiune”, spune Andrei Rădulescu.
Prognozele actualizate ale FMI mai indică perspectiva majorării PIB pe locuitor (la paritatea puterii de cumpărare) de la 26.000 de dolari în 2020, până la peste 30.000 de dolari în 2023, ceea ce presupune o creștere cu un ritm mediu anual de peste 5%.
COVID reduce prețurile și sporește datoria publică
„Incidența COVID-19 va determina ameliorarea echilibrului macroeconomic la nivel regiune, aspect evidențiat de diferența dintre investițiile totale și economisirea internă”, mai remarcă analistul citat.
Dinamica medie anuală a prețurilor de consum va decelera de la 6,6% în 2019, până la 5,2% în 2020 și 2021 și la 5% în 2022, după care va accelera până la 5,2% în 2023, se spune în sinteza BT.
Pe de altă parte, incidența pandemiei și măsurile implementate pentru contracararea acesteia vor determina o creștere a ponderii datoriei publice în PIB, de la 29,9% în 2019, până la 39% în 2020, 40% în 2021, 40,2% în 2022, respectiv 40,4% în 2023.
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns
Ho ho ho, dragii moșului!
Revenirea va fi în formă de radical: √, doar că simetric invers – adică o pantă abruptă, o revenire la o valoare inferioară celei de la care s-a pornit, și apoi plafonare la valoarea aceea inferioară.
Simplu, nu?