FMI la Cotroceni: marje (electorale?) generoase la deficit şi la creşterea economică. Centurile de siguranţă

Bugetul de stat pe anul 2012 va fi costruit pe o ţintă de deficit de 1,9% din PIB fără pierderile companiilor de stat, şi pe o prognoză de creştere economică de 1,7%-2.7%, a declarat, joi, preşedintele Traian Băsescu, după o discuţie cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale.

De asemenea, el a avansat un deficit de cont curent care se va menţine sub 5%.

Preşedintele a recunoscut că din cauza incertitudinilor economice estimările de creştere economică vor fi foarte inexacte.

”Este pentru prima dată când, din cauza incertitudinilor, nu veţi mai găsi obiective dintr-o singură cifră, ci <de la, până la>. Evaluarea de creştere pentru anul viitor este situată între 1,7% şi 2,7%. Astea sunt vremurile, nimeni nu poate avea predicţii pe cifre fixe şi atunci, atât noi, partea română, cât şi troica, am convenit asupra unei lejerităţi a cifrelor, pentru că nu se cunosc foarte bine evoluţiile viitoare”, a susţinut Băsescu.

El a subliniat însă, că prognoza de creştere nu scade sub 1,5%, ci ar ajunge chiar la 2%, pe anul 2011.

”Pentru anul acesta se menţine tot o estimare prudentă a creşterii, care în niciun caz nu va fi mai jos de 1,5%, ar putea fi ceva mai mare, iar eu, dacă îmi permiteţi o estimare personală, cred că vom avea o creştere de peste 2%, dar decisiv este trimestrul patru, pe care îl vom vedea cum se va încheia, în condiţiile în care exporturile au o încetinire, ca urmare a încetinirii din zona euro”, a mai spus liderul de la Cotroceni.

În privinţa deficitului bugetar, Băsescu a spus că se aşteaptă un nivel de 1,9% din PIB, în sistem ”cash”, ”cu marjă în funcţie de evoluţiile din cursul anului, să ajungem până la un deficit de 2,5% din PIB pe cash, ceea ce înseamnă 3% pe ESA” (cu luarea în calcul a pierderilor companiilor finanţate de stat).

Deşi a lăsat o marjă de creştere economică şi de deficit pe anul electoral 2012, Băsescu a avertizat Guvernul şi coaliţia să nu ia măsuri demagogice.

”Demagogia anului electoral nu are ce căuta în guvernarea din 2012. Este esenţială prudenţa, pentru că ar fi păcat ca pentru nişte voturi să fie batjocorit efortul uriaş pe care l-au făcut românii în 2010 şi în 2011”, a atenţionat şeful statului.

Guvernului îi rămâne, însă, o marjă electorală serioasă, în interiorul căreia se poate mişca: cea mai strâmtâ este cea formată dintr-un deficit de 1,9% şi o creştere de 1,7%; iar cea mai bună este deficit de 2,9% şi Creştere de 2,7%.

Investiţiile şi alte elemente bugetare:

• Se menţine bugetul de investiţii. ”Ne putem permite să fim optimişti privind evoluţiile noastre, cu atât mai mult cu cât este convenit şi la nivel politic şi cu troica că România va menţine bugetul de investiţii, ca şi anul acesta, când investiţiile guvernamentale au fost unul dintre motoarele de creştere – atât cât a fost creşterea – alături de agricultură. Si anul viitor acest motor de creştere pe care îl reprezintă investiţiile va fi menţinut şi la un nivel puţin mai ridicat decât anul acesta”
• Şantierele lucrează şi iarna. ”Prin măsurile care se iau, se ridică restricţiile de lucru, inclusiv pe timp de iarnă, la lucrările de investiţii ce nu necesită temperaturi pozitive. Fundaţii, terasamente la autostrăzi se pot lucra, săpătura nu e influenţată de temperaturi pozitive, doar turnarea asfaltului. Deci şi pe timpul sezonului de iarnă vor continua lucrările de investiţii, marile lucrări de investiţii, prin modificarea normativelor care, din păcate, au fost făcute în timpul meu, cu interdicţia de lucrări (în perioada în care era ministru al Transporturilor – n.r.). Începând cu 1 noiembrie, s-au deblocat aceste normative, pentru a se putea lucra şi pe timpul iernii, acolo unde nu există condiţii tehnice de temperaturi pozitive”.
• Centura de siguranţă. ”Pot spune, cu toată seriozitatea şi greutatea, că este exclus – atâta timp cât stăm în programul convenit cu troica – ca România să intre într-un derapaj. Avem toate centurile de siguranţă puse şi un acord în care o eventuală finanţare de 3,5 miliarde de euro de la FMI este posibilă şi o finanţare de la UE de 1,5 miliarde de euro. În plus, avem o rezervă solidă la Banca Naţională, de 32 de miliarde de euro”.
• Datoriile. ”Sigur că situaţia din regiune şi nesiguranţa din zona euro afectează nivelul la care ne finanţăm nu numai deficitul de 1,9% din PIB, dar şi cele 56 de miliarde de lei pe care trebuie să le împrumutăm pentru a rostogoli datoriile pe termen scurt. Deci, toate aceste lucruri ne afectează, dar România este în siguranţă dacă se menţine în acordul cu Fondul, Uniunea şi Banca Mondială şi dacă, pe de altă parte, Guvernul îşi respectă programul la care s-a angajat”.
• Companiile de stat şi sănătatea. Corecta gestionare a companiilor energetice şi a sectorului transporturilor, precum şi ” o optimizare a funcţionării sistemului de sănătate” reprezintă o resursă de creştere a veniturilor în bugetul de stat şi de diminuare a deficitelor.