FMI estimează că avansul economiei globale va încetini de la 3,5% în 2022 la 3% atât în 2023, cât și în 2024. În timp ce prognoza pentru 2023 este ușor revizuită în sus față de cea publicată în World Economic Outlook (WEO) în aprilie 2023 (estimarea din aprilie era de 2,8%), aceasta rămâne modestă în perspectiva standardelor istorice.
Creșterea ratelor de politică a băncilor centrale pentru combaterea inflației continuă să afecteze activitatea economică, se arată în update-ul la WEO prezentat marți de FMI.
Pentru Europa emergentă, regiune ce include și România, PIB-ul este estimat să crească cu 1,8% în 2023, revizuire pozitivă față de avansul de 1,2% preconizat în aprilie și să accelereze până la 2,2% în 2024.
Conform prognozei din aprilie, FMI estimează o creștere economică de 2,4% pentru România în acest an, și de 3,7% în 2024.
Inflația globală este așteptată să scadă de la 8,7% în 2022 la 6,8% în 2023 și 5,2% în 2024.
Inflația de bază (din care sunt eliminate prețurile volatile la alimente și combustibili) va scădea mai lent, iar previziunile pentru inflație în 2024 au fost revizuite în sus.
„Forțele care au împiedicat creșterea economică în 2022 persistă. Inflația rămâne ridicată și continuă să erodeze puterea de cumpărare a gospodăriilor. Înăsprirea politicilor de către băncile centrale ca răspuns la inflație a crescut costul împrumuturilor, limitând activitatea economică”, arată FMI în raportul său actualizat privind perspectivele economiei mondiale.
„Impactul ratelor mai ridicate ale dobânzilor se extinde asupra finanțelor publice, în special în țările mai sărace care se confruntă cu costuri ridicate ale datoriei, ceea ce limitează spațiul de manevră pentru investițiile prioritare. Prin urmare, pierderile de producție în comparație cu previziunile de dinaintea pandemiei rămân mari, în special în cazul celor mai sărace țări din lume”, potrivit raportului.
Ca riscuri, FMI enumără mai multe evoluții care ar putea fi nefavorabile avansului economiei globale precum și unele șocuri care s-ar putea produce pe termen scurt sau mediu.
Inflația ar putea rămâne ridicată și chiar să se accelereze dacă vor apărea noi șocuri, printre riscuri numărânduse o escaladare a războiului din Ucraina și evenimente extreme legate de climă, declanșând o politică monetară mai restrictivă din partea băncilor centrale, arată FMI în update-ul din iulie.
Turbulențele din sectorul financiar ar putea reveni pe măsură ce piețele se adaptează la înăsprirea în continuare a politicilor băncilor centrale.
Redresarea Chinei ar putea încetini, parțial ca urmare a problemelor imobiliare nerezolvate, cu efecte negative transfrontaliere. Problema datoriei suverane s-ar putea să extinde la un grup mai larg de economii. Pe de altă parte, inflația ar putea scădea mai repede decât așteptările, ceea ce ar putea duce la relaxarea politicii monetare, iar cererea internă s-ar putea consolida.
Activitatea economică din T1 2023 a fost susținută, în principal, de sectorul serviciilor. În același timp, celelalte sectoare economice, inclusiv industria prelucrătoare, au dat dovadă de slăbiciune, iar indicatorii cu frecvență ridicată pentru al doilea trimestru indică o încetinire mai amplă a activității, arată FMI.
„Pe fondul reducerii cererii de bunuri, al incertitudinilor sporite cu privire la viitorul peisaj geoeconomic, al creșterii slabe a productivității și al unui mediu financiar mai dificil, firmele au redus investițiile în noi capacități de producție. Formarea brută de capital fix și producția industrială au încetinit brusc și s-au contractat în principalele economii avansate, antrenând cu ele comerțul internațional și industria prelucrătoare din piețele emergente. Comerțul internațional și indicatorii cererii și producției în industria prelucrătoare indică o nouă slăbiciune. Excesul de economii acumulate în timpul pandemiei este în scădere în economiile avansate, în special în Statele Unite, ceea ce implică un tampon mai subțire pentru a se proteja împotriva șocurilor, inclusiv a celor legate de costul vieții și a celor cauzate de o disponibilitate mai limitată a creditelor”, potrivit raportului citat.
FMI se așteaptă la o creștere economică de 1,8% în SUA în acest an, ușor peste avansul de 1,6% estimat în aprilie. În 2024, avansul economiei americane ar urma să încetinească la 1%, comparativ cu o creștere de 1% preconizată anterior.
Economia zonei euro este estimată să crească cu 0,9% în acest an și cu 1,5% anul viitor. Ambele proiecții au fost îmbunătățite cu 0,1 puncte procentuale față de estimările din aprilie.
FMI a revizuit în urcare prognozele de creștere pentru Italia și Spania, însă a înrăutățit estimarea pentru cea mai mare economie a regiunii, Germania, pe fondul producției slabe din industria prelucrătoare și al declinului economic din primul trimestru.
Conform noilor proiecții, economia germană este așteptată să se contracte cu 0,3% în 2023, o înrăutățire cu 0,2 puncte procentuale comparativ cu estimarea din aprilie.
Economiile Italiei și Spaniei sunt estimate să crească cu 1,1% și, respectiv 2,5%. “Având în vedere serviciile și turismul mai puternice, creșterea a fost revizuită în sus cu 0,4 puncte procentuale pentru Italia și cu 1 punct procentual pentru Spania. Cu toate acestea, pentru Germania, slăbirea producției din industria prelucrătoare și contracția economică în primul trimestru al anului 2023 se reflectă într-o revizuire în sens negativ cu 0,2 puncte procentuale a creșterii, la -0,3%”, arată FMI.
Prognoza pentru Rusia a fost revizuită în creștere cu 0,8 puncte procentuale, la un avans de 1,5%, “reflectând datele concrete (privind comerțul cu amănuntul, construcțiile și producția industrială), care indică o primă jumătate de an puternică, cu un stimulent fiscal de amploare ce a impulsionat această forță”, potrivit raportului FMI
***
