Fondul Monetar Internaţional atrage Guvernului României atenţia asupra riscurilor politice pre-electorale care pot afecta îndeplinirea ţintei de deficit, în condiţiile în care politicieni de rang înalt au pomenit recent de posibilitatea creşterii salariilor bugetarilor în anul 2012 şi scăderii contribuţiilor sociale.
Aceste semnale de alarmă sunt trase în informarea suplimentară din data de 19 martie 2012, privind cererea de modificare a criteriilor de performanţă în cadrul celei de-a patra evaluări a echipe FMI asupra acordului stand-by de precauţie cu România.
Informarea suplimentară, semnată de oficialii FMI Poul M. Thomsen şi Vivek Arora, arată că:
- Indicatori recenţi sugerează o slăbire continuă de creştere. Datele privind PIB-ul pe 2011 au confirmat o creştere anuală de 2,5 la sută, în conformitate cu aşteptările personalului.
- Datele privind PIB-ul în trimestrul IV au arătat o contracţie uşoară trimestrială de 0,2 la dută (1,9 la sută anual).
- Consumul privat şi investiţiile fixe au crescut mai repede decât era de aşteptat, în timp ce consumul public şi stocurilor a continuat să tragă în jos cererea internă.
- Creşterea exporturilor, de asemenea, a încetinit, dar exporturile nete au contribuit pozitiv la o contracţie din cauza importurilor.
- Indicatori de înaltă frecvenţă pentru luna ianuarie au indicat o creştere moderată. Producţia industrială şi construcţiile au arătat câştiguri modeste, iar indicatorii de consum au rămas puternici în privinţa volumului comerţului cu amănuntul, încrederii consumatorilor, ocupării forţei de muncă.
- Cu toate acestea, comenzile industriale noi au scăzut şi în trimestrul I, creşterea PIB se aşteaptă să fie negativă, ca urmare a impactului negativ al vremii severe din luna februarie.
- Rata anuală a inflaţiei a scăzut la 2,6 la sută în luna februarie. Această cifră a fost ceva mai mare decât era de aşteptat, reflectând probabil întreruperi de aprovizionare cauzate de vremea severă.
- Presiunile politice pre-electorale sunt în creştere, majorând riscurile pentru deficitul bugetar din anul 2012. Înalţi oficiali au discutat public posibile creşteri salariale din sectorul public şi/ sau reduceri ale contribuţiilor sociale. Cu toate acestea, autorităţile şi-au reafirmat, de asemenea, angajamentul faţă de obiectivele programului.
- Guvernul a îndeplinit ţintele precedente. Pe 14 martie, guvernul a aprobat un memorandum privind o foaie de parcurs în vederea liberalizării preţurilor energiei electrice pe mai mulţi ani, atât pentru uz casnic cât şi pentru consumatorii non-casnici. Aceste măsuri vor asigura recuperarea deplină a costurilor şi stabilirea preţurilor potrivit pieţei.
Opriţi PNDI-ul, investiţi resursele resursele în priectele europene!
În raportul celei de-a patra evaluări, întocmit în 6 martie 2012, echipa FMI cere, practic, Guvernului României, să dea prioritate proiectelor de infrastructură pe fonduri europene şi să oprească Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI), derulat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, program considerat netransparent în cheltuirea banilor.
”Recentele acţiuni ale Guvernului în proiecte de capital în afara bugetului, cum ar fi PNDI, merg în direcţia greşită în ceea ce priveşte îmbunătăţirea transparenţei şi controlului resurselor publice şi ar trebui să fie oprite”, se arată în raportul de evaluare.
În schimb, FMI cere Guvernului să prioritizeze cheltuielile de capital
Necesare asigurării unei utilizări judicioase a resurselor şi a cofinanţării adecvate a proiectelor finanţate de Uniunea Europeană.
”Va fi important să se asigure buna prioritizare a investiţiilor de capital, cu un puternic accent pe proiectele finanţate de UE, pentru a maximiza eficienţa costurilor. În acest sens, îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor UE la sfârşitul anului trecut, precum şi controlul şi monitorizarea mai bună a proiectelor finanţate de UE, la cele mai înalte niveluri ale guvernului, sunt încurajatoare”, se mai arată în raportul de evaluare.
Astfel, FMI critică modul în care se cheltuiesc banii în cadru PNDI, un proiect de care a fost legat numele fostului ministru al Dezvoltării regionale şi Turismului, Elena Udrea, şi remarcă evoluţiile pozitive ale managementului fondurilor europene, făcut în principal de ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban.
Recent, vicepreşedinta PDL Elena Udrea a susţinut că Orban ar trebui să demisioneze, dacă nu va convinge Comisia Europeană să realoce banii europeni de la Ministerul Muncii la Ministerul Dezvoltării, pentru reabilitarea termică a blocurilor.
În scrisoarea de intenţie tranmisă FMI, Guvernul susţine că rămţne ferm în respectarea ţintei de deficit pe anul 2012 de 1,9% din PIB, însă la acest nivel mai adaugă 0,2% din PIB, pentru cheltuielile din PNDI. Practic, Guvernul îşi propune în faţa FMI, un deficit bugetar de 2,1% din PIB pe anul 2012, incuzând PNDI.
Riscuri asupra creşterii economice
În raportul de evaluare din 6 martie, echipa FMI atrage atena asupra riscurilor în principal externe la adresa creşteriie conomice, pe fondul înrăutăţirii primelor de risc la credtarea Româniaie.
Riscurile provin în principal din surse externe. O încetinire continuă a creşterii în Europa şi turbulenţele sproite de pe pieţele internaţionale financiare ar putea trage în jos de creştere prin următoarele căi:
- Scăderea cererii externe ar scădea exporturile şi ar diminua sentimentul consumatorului
- Turbulenţele din altă parte a pieţelor financiare ar putea majora primele de risc şi afecta fluxurile de capital din România.Prima de risc mai mare ar creşte costurile băncilor cu finanţarea şi poate pune presiuni semnificative în jos pe rata de schimb, ceea ce ar conduce la un stres bancar, având în vedere gradul ridicat de euroizare din bilanţurile băncilor.
- Gradul de dezintermediere bancară în curs de desfăşurare poate conduce la o contracţie de credit în continuare şi poate trage în jos recuperarea.
În schimb, punerea rapidă în aplicare a reformelor structurale şi absorbţia mai bună a fondurilor europene ar putea stimula creşterea economică, susşine echipa de evaluare a FMI.
De asemenea, schimbare recentă a Guvernului ar trebui să îmbunătăţească stabilitatea politică până la apropiatele alegeri, reducându-se riscurile politice.
Echipa FMI i-a în considerare şi riscurile privind creşterea inflaţiei.
Potrivit FMI, inflaţia poate fi crescută peste prognozele actuale în condiţiile unor ajustări suplimentare ale preţurilor administrate, în contextul reformelor structurale, presiunilor suplimentare asupra cursului de schimb ca urmare a turbulenţelor din zona euro, şi în coniţiile unui posibil recul al preţurilor la alimente şi carburanţi.
Reforme rapide în sănătate – Fiscul să preia de la CNAS colectarea contribuţiilor plătite de PFA
Echipa FMI de evaluare a îndeplinirii acordului de către România a reţinut faptul că Guvernul a lansat anul trecut în dezbatere publică un proiect al legii sănătăţii, însă a trebuit să-l retragă, ca urmare a presiunii străzii.
Cu toate acestea, FMI atrage atenţia că pe fondul îmbătrânirii populaţiei România trebuie să aplice rapid, pe termen scurt, un set de reforme pentru îmbunătăţirea gestionării fondurilor alocate sănătăţii:
- Întocmirea unei liste negative de servicii de sănătate şi de medicamente care să fie excluse din pachetul de bază de servicii medicale.
- Listele revizuite ale medicamentelor compensate
- Reducerea perioadei de spitalizare – pregătită împreună cu specialiştii Băncii Mondiale.
- O revizuire a legii privind coplata serviciilor de sănătate publice, recent aprobate în Parlament, astfel încât să se bazeze pe o cotă unică modestă.
- Transferul colectării contribuţiilor la asigurările de sănătate plătite de persoanele fizice autorizate (PFA) de la Casa de Sănătate (CNAS) la autoritatea fiscală (ANAF), începând cu iulie 2012.
Contractele ”băieţilor deştepţi” – pagubă la stat până la 220 de milioane de euro pe an
Raportul de evaluare al Echipei FMI conduse de Jeffrey Franks, din 6 martie 2012 atrage atenţia asupra contractelor ”băieţilor deştepţi” din energia electrică, ce aduc statului pagube anuale de 175-220 de milioane de euro.
”Contractele bilaterale existente din energia electrică, în special la producătorul de energie electrică de stat Hidroelectrica, generează pierderi de venituri de ordinul a 175-220 de milioane de euro pe an. Guvernul a fost de acord să caute modalităţi de a rezilia sau de a renegocia aceste contracte cât de curând posibil din punct de vedere legal”, se arată în raportul FMI.
În sectorul gazelor, autorităţile române urmăresc să elaboreze o foaie de parcurs pentru liberalizarea preţurilor la gaze până în aprilie 2012, însă vor face consultări şi petru creşterea redevenţelor în sectorul şetrolului şi gazelor, reţine FMI.
”Preliminar, autorităţile intenţionează să se consulte cu părţile relevante interesate pentru a pregăti un pachet de măsuri privind taxele, redevenţele precum şi măsuri de reglementare pentru sectorul de petrol si gaze naturale”, se menţionează în raport.
Urmărește-ne pe Google News
