sâmbătă

1 octombrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

24 ianuarie, 2012

Fondul Monetar Internaţional a făcut public luni noapte raportul de evaluare a României din noiembrie 2011, înaintea începerii, miercuri, 25 ianuarie, a celei de-a patra evaluări pe acordul stand by.

Acordul de tip “precautionary stand-by” încheiat cu FMI şi aprobat de boardul acestei instituţii la 25 martie 2011 este în valoare totală de 3.090,6 DST (drepturi speciale de tragere – unitatea de cont a FMI), sumă echivalentă cu aproximativ 3,4 miliarde euro sau 5 miliarde dolari. Explicaţia valorii precise 3.090,6 DST este că reprezintă exact 300% din cota cu care participă România la finanţarea FMI.

Agenda discuţiilor

Pe agenda discuţiilor purtate cu delegaţia FMI, banca Mondială şi Comisia Europeană se vor afla, printre altele :


1. Numirea unor consultanţi legali pentru privatizarea CFR Marfă, TAROM, Transelectrica, Transgaz şi Romgaz

2. Un plan de acţiune pentru întreprinderile rămase în proprietatea guvernului

3. Implementarea unui mecanism de restructurare şi securitizare a arieratelor.

4. Ajustarea unor ţinte tehnice referitoare la emisiunile externe de obligţiuni şi la bugetul guvernamental, cu introducerea unor ţinte pentru finele lunii martie a.c.


5. Dezvoltarea unei scheme de scoatere din regimul TVA a circa 20% din numărul total de mici contribuabili

6. Aprobarea legislaţiei pentru îmbunătăţirea guvernanţei corporatiste a întreprinderilor deţinute de stat.

7. Intoducerea unor amendamente cuprinzătoare la legea sănătăţii, care să prevină lipsa de finanţare şi să ducă la îmbunătăţirea serviciilor

Ce şi-a propus guvernul

Conform procedurilor uzuale, guvernul şi-a luat o serie de angajamente pentru 2012, prevăzute în scrisoarea de intenţie trimisă la Washington în luna decembrie a anului trecut.

Pe scurt, câteva dintre principalele măsuri vizează:

1. O politică de venituri foarte prudentă. Aceasta înseamnă îngheţarea salariilor şi pensiilor în sectorul public cel puţin în prima parte a anului, fără a exclude creşteri pe final de an, dacă veniturile bugetare colectate o vor permite.Criteriile clare sunt cota maximă de 7,2% din PIB pentru salarii şi politica de angajare a unei persoane la şapte ieşiri din sistem.

2.Eficientizarea întreprinderilor publice pentru a limita pierderile şi trece la o funcţionare eficientă.Metodele pot fi restructurarea, privatizare şi antamarea managementului privat.Reducerea arieratelor este crucială .

3.Stabilitatea sistemului de impozitare şi păstrarea predictibilităţii condiţiilor din mediul economic. Fără a fi menţionată explicit, stabilitatea socială este subînţeleasă, eventuale greve şi/sau mişcări de protest care perturbă activitatea normală fiind contraproductive.

4. Reforma sănătăţii pentru înlăturarea risipei şi utilizarea mai eficientă a fondurilor alocate. De aceea, disputa pe tema modului de funcţionare al serviciului de urgenţă nu trebuie să acapareze discuţiile privind legea în ansamblul ei.

5. Înlocuirea subvenţiilor de la buget acordate agriculturii cu fonduri europene. Cu observaţia că aceasta este şi o cale tehnică de majorare a PIB, unde la valoarea adăugată brută se adaugă impozitele nete din care se scad subvenţiile.

Se observă uşor că toate măsurile ţintesc echilibrarea bugetului, FMI fiind dispus să ne ajute dacă demonstrăm că vrem să ne facem ordine în finanţele publice. Indiferent cum am lua-o, trebuie să recunoaştem că instituţia în cauză a arătat, pe alocuri, mai mult interes şi permisivitate faţă de România chiar decât decât Uniunea Europeană.

Dificultatea obiectivă pleacă de la faptul că este greu de suportat o astfel de echilibrare, altminteri inevitabilă şi absolut necesară, într-o perioadă de creştere redusă şi de mediu extern defavorabil. Cele mai recente previziuni văd o uşoară recesiune pentru UE, de -0,3% în 2012, ceea ce complică situaţia suplimentar faţă de problema datoriilor suverane.

Partea bună a situaţiei este îndeplinirea obiectivelor de performanţă pentru 2011, deficitul sub 4,4% cash, deficitul de cont curent sub 5%, ţinta de inflaţie atinsă uşor peste 3%, rata medie de adecvare a capitalului bancar în jur de 13% etc. Toate acestea s-au obţinut cu afectarea nivelului de trai şi extinderea nemulţumirilor populare.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. Sunt de acvord ca FMI a manifestat o oarecare elasticitate in contractul actual cu Romania.
    Nu sustin,insa, punctul 1 de pe agenda discutiilor. De ce statul trebuie sa cedeze acele organizatii care merg bine, cu profit? Nuexista alte solutii care sa aduca profitul la bugetul tarii? Un management profesionist, eficient ar fi mai benefic pentru noi. Amintesc aici Combinatul siderurgic de la Galati. Dupa un an de la instrainarea acestuia combinatul a devenit rentabil. Cine erea vinovat de ineficienta acestuia, statul sau managementul politic?

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. Sunt de acvord ca FMI a manifestat o oarecare elasticitate in contractul actual cu Romania.
    Nu sustin,insa, punctul 1 de pe agenda discutiilor. De ce statul trebuie sa cedeze acele organizatii care merg bine, cu profit? Nuexista alte solutii care sa aduca profitul la bugetul tarii? Un management profesionist, eficient ar fi mai benefic pentru noi. Amintesc aici Combinatul siderurgic de la Galati. Dupa un an de la instrainarea acestuia combinatul a devenit rentabil. Cine erea vinovat de ineficienta acestuia, statul sau managementul politic?

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

13 state membre UE au semnat o scrisoare prin care solicită Bruxelles-ului să propună un plafon de preț la gaz la reuniunea miniștrilor UE de energie de săptămâna

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: