FMI critică indecizia UE în privinţa Greciei. FMI a avertizat liderii europeni că răspunsul lor ezitant la criza financiară din Grecia ar putea afecta piaţa mondială, ducând la o a doua criză economică globală, în trei ani. Miniştrii europeni de finanţe au amânat luarea unei decizii privind eliberarea unei noi tranşe de împrumut pentru Grecia, până luna viitoare. FMI a criticat dur această amânare, susţinând că liderii europeni trebuie să găsească o soluţie viabilă la probleme. “Liderii politici trebuie să facă faţă unei dileme inconfortabile, ridicând semne de întrebare asupra rezultatului final”, arată FMI într-un raport anual privind ţările din zona euro. “Faptul că nu acţionează cu determinare ar putea duce la extinderea problemelor în zona euro şi, implicit, la alte regiuni, fără a fi excluse dificultăţi globale”, consideră experţii Fondului. Avertismentul vine într-o perioadă în care premierul grec Georgios Papandreou încearcă să obţină susţinerea Parlamentului în adoptarea unor măsuri de austeritate. Parlamentarii vor vota, marţi, o moţiune de încredere în guvern, pentru aprobarea pachetului de măsuri necesar aplicării acordului cu FMI şi UE. (The Guardian)
Franţa prezice plecarea preşedintelui sirian. Ministrul francez de externe Alain Juppe a prezis că preşedintele sirian Bashar al-Assad va fi următorul lider din lumea arabă care va fi nevoit să demisioneze, în timp ce UE speră ca Turcia să contribuie la stoparea violenţelor din ţara vecină. La finalul unei reuniuni a miniştrilor de externe ai UE, la Luxemburg, Juppe a declarat: “Unii mai cred că el are timp să se schimbe şi să înceapă un proces de reforme. Eu, însă, mă îndoiesc. Cred că nu mai este cale de întoarcere. Oricum, declaraţia pe care a făcut-o luni nu schimbă cu nimic lucrurile”, a arătat oficialul francez, referindu-se la discursul lui Assad în care acesta promitea schimbări politice, alegeri, reforme şi revizuirea Constituţiei. Forţele de securitate siriene sunt acuzate de grupurile pentru drepturile omului de uciderea a 1.400 de oameni, inclusiv de mutilarea şi torturarea unor copii. “Discursul a fost o dezamăgire”, a punctat şi şefa politicii externe a UE, Catherine Ashton. (EUObserver)
Accident aviatic cu 44 de morţi în Rusia. Un avion s-a prăbuşit în nord-vestul Rusiei, 44 de persoane fiind ucise şi 8 rănite, au anunţat autorităţile de la Moscova. Aparatul încerca să aterizeze pe o autostradă la un km de aeroportul Petrozavodsk din Republica Karelia, dar s-a prăbuşit şi a luat foc. Avionul Tupolev Tu-134 aparţinea companiei RusAir şi avea 43 de pasageri la bord şi 9 membri ai echipajului. Unii dintre supravieţuitori se află în stare foarte gravă la spital. Avionul zbura de la Moscova la Petrozavodsk. Potrivit unor surse citate de agenţia Interfax, corpurile neînsufleţite erau împrăştiate pe autostradă. Agenţia a publicat şi lista pasagerilor şi numele supravieţuitorilor, printre care şi un băiat în vârstă de 10 ani, pe nume Anton. Una dintre victime era cetăţean suedez. Nu se cunosc deocamdată cauzele accidentului, directorul aeroportului declarând doar că au existat condiţii meteo nefavorabile. (BBC News)
Ben Ali, condamnat la 35 de ani de închisoare. Un tribunal tunisian l-a condamnat, în absenţă, pe fostul preşedinte Zine al-Abidine Ben Ali şi pe soţia acestuia, Leila, la 35 de ani de închisoare pentru abuz de putere şi folosirea în folosul propriu a fondurilor publice. Cuplul, care a fugit în Arabia Saudită în ianuarie, după revoltele populare, a fost amendat cu 66 milioane de dolari. Procesul a durat doar o zi şi s-a concentrat pe faptul că au fost găsiţi bani şi bijuterii în valoare de 27 milioane de dolari în palatele prezidenţiale. Un al doilea caz, care-l implică pe fostul preşedinte şi se referă la posesia de droguri şi arme, a fost amânat. Avocatul lui Ben Ali spune că verdictul este motivat politic şi e „o glumă”. Este, totuşi, puţin probabilă extrădarea cuplului prezidenţial din Arabia Saudită în Tunisia, aşa cum au cerut autorităţile tunisiene. (BBC News)
Relaţiile SUA-Pakistan, tot mai tensionate. Când ambasadorul Pakistanului la Washington, Husain Haqqani, a ţinut un discurs, luna trecută, la Universitatea de Apărare din Islamabad, i-a întrebat pe ofiţerii prezenţi pe cine consideră ei cel mai mare duşman al ţării lor. O treime dintre ei au răspuns America, cu care, de fapt, Pakistanul are o alianţă militară. Alianţa avea oricum probleme şi înainte de uciderea lui Bin Laden, dar după acest eveniment, ce a avut loc în 2 mai, relaţiile s-au înrăutăţit simţitor. Pakistanezii au fost nemulţumiţi şi jenaţi de faptul că Bin Laden se ascundea în ţara lor, iar americanii au intrat şi l-au ucis, fără a-i informa despre intenţia lor. Potrivit datelor de ultimă oră, autorităţile pakistaneze au arestat câţiva informatori locali, care au colaborat cu CIA şi au spionat reşedinţa lui Bin Laden. Printre cei arestaţi se numără un fost ofiţer al armatei şi un doctor al forţelor armate. America speră însă ca Pakistanul să coopereze pentru capturarea sau uciderea celorlalţi membri ai grupării Al Qaeda din ţară, inclusiv pe noul său lider, Ayman al-Zawahiri. Forţele de securitate pakistaneze sunt însă din ce în ce mai antiamericane, iar relaţiile lor cu grupări diverse ale jihadului rămân o preocupare a liderilor americani. (The Economist)
Salgado: Spania nu are nevoie de un împrumut extern. În timp ce miniştri de finanţe ai UE s-au reunit la Luxemburg, pentru a discuta despre extinderea împrumutului acordat Greciei, ministrul spaniol al eocnomiei, Elena Salgado, a afirmat, din nou, luni, că ţara sa nu va avea nevoie de ajutor extern. “Au existat dificultăţi în ultimele săptămâni şi ar fi fost de preferat să ajungem mai repede la un acord în această privinţă. Dar cred că pieţele ştiu foarte bine cum să facă distincţie între o ţară şi alta; ştiu că noi facem reformele de care avem nevoie şi suntem într-un proces de consolidare fiscală”, a spus oficialul spaniol. Ea a adăugat că nu trebuie să existe îngrijorări în privinţa Spaniei. (El Pais)
Kodorkovski se întoarce în închisoare. Fostul proprietar al unei companii petroliere ruseşti, care a executat deja o pedeapsă de şase ani, într-un lagăr de muncă din Siberia, a fost condamnat, luna aceasta, la o nouă pedeapsă cu închisoarea, într-o colonie de deţinuţi dintr-o regiune nordică a Rusiei, la graniţa cu Finlanda. După ce a plecat din Rusia, în 10 iunie, lui Kodorkovski i-a fost interzisă orice comunicare cu exteriorul, fiind transportat cu trenul până la penitenciar. Avocatul său a declarat că fostul magnat a sosit la o închisoare din Karelia, în nord-vestul capitalei ruse, după o călătorie îndelungată pe calea ferată. Kodorkovski a fost condamnat în 2005 şi s-a întors la Moscova, în 2010, unde a fost judecat într-un nou proces, pentru delapidare, în decembrie 2010. A fost condamnat la alţi 6 ani de închisoare, apoi, la apel, curtea i-a redus pedeapsa cu un an, la 13 ani de închisoare, în total. (The New York Times)
Urmărește-ne pe Google News
