Viteza cu care România va face tranziţia către o economie verde va fi diferită faţă de cea a altor ţări UE, iar susţinerea partenerilor europeni va trebui să fie mai mare pentru ţara noastră, a declarat joi prim-ministrul Florin Cîţu.
Comisia Europeană a propus săptămâna trecută un pachet de măsuri pentru atingerea obiectivelor climatice ale UE – Fit for 55 – care conține o distribuire a ţintelor naţionale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Potrivit calculelor de la Bruxelles, România trebuie să-și reducă emisiile de gaze poluante până în 2030 cu peste 12% din cantitatea valabilă la nivelul anului 2005.
Argumentația premierului
„Avem mai multe obiective în acest moment. Pe de-o parte, este acesta de a crea o economie competitivă, pe de altă parte, avem un obiectiv, pe care ni l-am asumat împreună cu partenerii din Uniunea Europeană, acela de a merge către o economie verde, deci nu doar competitivă, dar şi verde.
Pe termen scurt, cele două s-ar putea să nu fie foarte uşor de implementat. Obiectivele, deşi comune, strategia de a ajunge la o economie verde diferă de la ţară la ţară.
România va face tot ce este posibil în perioada următoare, în ceea ce priveşte energia verde, dar, trebuie să ne uităm la realitatea de unde porneşte România astăzi.
Da, vrem să fim o economie competitivă şi nepoluantă, dar tranziţia are un cost. Şi aici, punctul nostru de vedere: viteza cu care România va face această tranziţie va fi diferită de viteza pe care o vom vedea în alte ţări şi, în acelaşi timp, bineînţeles, şi susţinerea o să trebuiască să fie mai mare din partea partenerilor noştri europeni, dacă vrem să mărim viteza”, a afirmat premierul, citat de Digi24.
Premierul a mai subliniat că ţara noastră face eforturi „foarte mari ” în ceea ce priveşte tranziţia de la energie poluantă către energie verde, dând ca exemplu situaţia privind Valea Jiului.
„Aici, discuţiile pe care le avem cu partenerii din Comisia Europeană sunt foarte clare, din punctul meu de vedere, viteza depinde de modul în care facem acest lucru. Trebuie să ne gândim că există un cost social pe care nu putem să-l aruncăm asupra cetăţenilor în acest moment, trebuie să ne gândim la măsuri prin care să-i ajutăm pe oameni să meargă mai departe”, a adăugat premierul Cîţu.
Precizările au fost făcute în cadrul evenimentului „Grand Matinal Digital”, organizat în sistem online de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Franceză în România.
Contextul relevant: bani sunt, lipsesc proiecte
În declarația sa, premierul îndeamnă: ”să ne uităm la realitatea de unde porneşte România astăzi.” Iar realitatea arată astfel:
- Uniunea Europeană a instituit Fondul pentru Tranziție justă, în care România are o alocare de aproape 2 miliarde euro. Din acest fond se finanțează proiecte ce vor reduce costurile socio-economice pentru comunităţile din întreaga UE care depind în mare măsură de combustibilii fosili sau de sectoare industriale cu emisii ridicate de gaze cu efect de seră şi care au nevoie să îşi diversifice economia locală. Din acest Fond, de exemplu, se pot finanța costurile pentru a desființa exploatările miniere din Valea Jiului și a reconfigura economia zonei.
- Comisia Europeană a alocat României 29,2 miliarde euro pentru PNRR, una dintre condițiile esențiale fiind alocarea a minim 37% din această sumă pentru proiecte care facilitează tranziția verde.
- Proiecte de acest tip mai pot fi finanțate din bugetul multianual al UE, prin fondul european de dezvoltare Regională şi prin Fondul Social European Plus.
Un calcul sumar arată că România ar putea mobiliza investiţii totale de aproape 30 de miliarde de euro.
Condiția esențială: autoritățile centrale și locale să fie capabile să pună pe masa Comisiei Europene proiecte viabile.
O altă realitate: ministrul Energiei, Virgil Popescu, anunța săptămâna trecută, într-un interviu pentru Economedia, că a retras majoritatea proiectelor de energie verde din PNRR. Motivul invocat oficial: „pentru a nu mai exista întrebări de ce nu pot participa și alții la aceste proiecte”.
Urmărește-ne pe Google News
