Fitch – rating pentru România, cu avertismente

Agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings a confirmat ratingul pentru datoriile pe termen lung în valută al României la „BBB minus”, ca și perspectiva asociată stabilă, se arată într-un comunicat al agenţiei de evaluare financiară.

Fitch își explică decizia cu nivelurile moderate ale datoriei publice și PIB-ului pe cap de locuitor, precum şi de evoluția pozitivă a indicatorilor dezvoltării umane care sunt superiori altor emitenți suverani din aceeași categorie de rating.

„Relaxarea politicii fiscale declanșată în 2016 a slăbit finanţele publice ale României. Veniturile din primele nouă luni ale anului au ajuns la doar 69% din ţintele anuale revizuite, iar deficitul bugetar este cu un punct procentual mai mare decât în aceeași perioadă din 2017”, spune raportul Fitch, emis vineri.

Fitch acceptă că Guvernul îşi va respecta ţinta de deficit pe 2018 de 2,96% (metodologie ESA), dar în acest scop vor fi amânate cheltuielile de capital şi vor fi luate alte „măsuri ad-hoc, ca în 2017, pentru a evita plasarea în procedura de deficit excesiv”.

Agenția de rating nu omite să amintească estimarea Comisiei Europene de deficit bugetar structural estimat de Comisia Europeană, care s-a adâncit până la 3,4% din PIB în 2017, de la 0,5% în 2015.

Plafonul de ţară al României a fost confirmat la „BBB plus”, iar calificativul pe termen scurt în valută şi monedă locală a fost confirmat la „F3”. Ratingul României pentru datoriile pe termen lung în monedă locală a fost menţinut la „BBB minus”, cu perspectivă stabilă.

Incertitudinile

Analiștii Fitch cred că Guvernul român va avea nevoie de „noi măsuri de consolidare fiscală“, pentru a-ți respecta țintele de deficit bugetar trimise Comisiei Europene în 18 octombrie: 2,4% din PIB pentru 2019, 1,8% din PIB pentru 2020 şi 1,5% din PIB pentru 2021, bazate pe o potenţială creştere a economiei reale de aproximativ 5%.

Alte date din raportul Fitch:

• Datoria guvernamentală: 35% din PIB la sfârşitul acestui an, în condițiile creşterii PIB nominal cu 10; în 2019 raportul va crește din cauza „lărgirii deficitului bugetar, a încetinirii avansului economiei şi a creşterii cheltuielilor cu dobânzile”.
• Scadența medie a datoriilor guvernamentale este de 6,2 ani.
• Riscurile supraîncălzirii economiei s-au redus, dar se mențin din cauza:
  • creşterii rapide a salariilor, superioară celei a productivității,
  • a politicii fiscale expansioniste şi
  • a adâncirii deficitului de cont curent.
• Creşterea economiei de 3,5% în 2018, 3,2% în 2019 şi 3% în 2020, reflectând încetinirea din UE, înăsprirea politicii monetare şi atenuarea stimulentelor fiscale.
• Adâncirea deficitului de cont curent de la 3,2% din PIB în 2017 la 4% din PIB în 2018 şi 4,3% din PIB în 2019.
• Băncile sunt bine capitalizate, rata medie de adecvare a capitalului era de 20,1% în iunie 2018, calitatea activelor continuă să se îmbunătăţească, iar creditele neperformante au scăzut la 5,7% din totalul împrumuturilor ( iunie 2018), de la 9,6% (decembrie 2016).