vineri

29 martie, 2024

16 august, 2018

Recentele evenimente, inclusiv violențele jandarmeriei de săptămâna trecută împotriva protestatarilor anticorupție din București, stârnesc îndoiala printre guvernele vest-europene și autoritățile europene în privința statului de drept și independența justiției din România, scrie Tony Barber, editorialist Financial Times.

Acesta notează într-un editorial publicat joi: „În România, lupta pentru dreptate este câteodată, la propriu, o bătălie”.

Îngrijorarea fundamentală este că sub guvernarea social-democrată, România regresează în privința valorilor pe care ar trebui să le promoveze în timp ce se pregătește să preia președinția UE din ianuarie.


Evenimentele recente, în frunte cu violenţa poliţiei de săptămâna trecută utilizată împotriva protestatarilor anti-corupţie din Bucureşti aruncă noi dubii printre guvernele din Vestul Europei şi autorităţile europene cu privire la puterea legii în România şi independenţa instituţiilor democratice. Acţiuni similare sunt aplicate şi în alte zone ale Europei Centrale şi de Est, în special în Ungaria şi Polonia

Elitele din România așteaptă cu nerăbdare această onoare: va fi prima președinție de la intrarea în UE în 2007. Mai mult, va fi inaugurată exact la o lună după un moment important: Centenarul, de 1 Decembrie a anului 1918, de la unirea Regatului României cu Transilvania, o regiune dobândită după căderea Imperiului Habsburgic.

Deficiențele din ariile reformei judiciare și a luptei împotriva corupției înseamnă faptul că România, la fel ca Bulgaria, se află sub sistemul special al UE de monitorizare și verificare la aproape 12 ani de la intrarea în blocul comunitar.

Miniștrii guvernului român resimt un gust amar din cauza acestei proceduri. Șansele ca UE să o ridice au căzut în iulie când Laura Codruța Kovesi, șefa Direcției Naționale Anticorupție, a fost concediată după ce a a descris acest lucru ca fiind o campanie motivată politic de neutralizare a eforturilor sale și a urmăririi corupției la nivel înalt.


Președintele României, Klaus Iohannis, admirat în Vestul Europei pentru curajul său de vorbi în favoarea statului de drept, nu a reușit să o protejeze pe Kovesi, deoarece Curtea Constituțională a decis că nu are puterea de a preveni concedierea ei.

În cei cinci ani cât a condus DNA, Kovesi a realizat un progres considerabil în campania sa anticorupție, asigurând condamnările mai multor miniștri, foști miniștri și membri ai celor două camere ale Parlamentului.

Din perspectiva Uniunii Europene, presiunea pe Kovesi și a Direcției Naționale Anticorupție face parte dintr-un efort al Guvernului de a proteja politicienii de rang înalt printr-un cod penal mai blând și diminuarea sancțiunilor pentru corupție.

În acest sens, figura centrală este Liviu Dragnea, liderul social-democrat, care nu deține o poziție ministerială, dar este cel mai puternic om din spatele Guvernului. Dragnea a fost găsit vinovat în iunie de abuz în serviciu și are o condamnare pentru fraudă electorală, dar el respinge ambele acuzații.

Un ferm rival al lui Iohannis, Dragnea pare determinat să evite sentința la închisoare, pentru că îi va distruge aproape sigur cariera politică.

Nici UE, ori Iohannis sau Guvernul nu vor să vadă președinția de șase luni umbrită. Totuși, demonstrațiile anticorupție care erup din când în când în orașele din România servesc Guvernului ca o reamintire că sunt anumite limite privind răbdarea publicului.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: