fbpx

Analiză

Eurostat a tras linie sub anul pandemiei: deficitul și datoria publică, în context european și regional

România s-a poziționat pe locul șase în UE, alături de Franța, la creșterea deficitului public în anul pandemiei, potrivit datelor publicate de Eurostat. Valoarea de… Mai mult

25.04.2021

Analiză

Țara fermelor țărănești, pe ultimele locuri la agricultura Bio. Piedicile și potențialul

Cel mai mare număr de ferme (cele mai multe familiale) din UE se află în România (circa 3,5 milioane), dar acest lucru nu pare să… Mai mult

22.04.2021

Europa

Harta sumbră a unei probleme amânate la infinit: Infrastructura CFR

Anul 2021, declarat de UE Anul transportului feroviar, dă startul în Europa unor investiții de amploare ce ar trebui să aibă ca efect transferarea, până… Mai mult

22.04.2021

La obiect

Ocuparea a păstrat anul trecut ținta stabilită prin strategia Europa 2020. Problemele, la tineret şi la vârsta a treia

Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20 – 64 de ani s-a menținut anul trecut la 70,8%, potrivit datelor comunicate de INS. Valoarea… Mai mult

21.04.2021

FIC: Modificările Codurilor Penale expun mediul de afaceri la abuzul funcționarilor publici

de Vladimir Ionescu , 20.11.2018

Unele dintre modificările aduse codurilor penale vor genera neîncredere în capacitatea Statului român de a asigura legalitatea, stabilitatea și predictibilitatea relațiilor de afaceri și pot expune multe companii unui risc de insolvabilitate, avertizează Consiliul Investitorilor Străini (FIC).

Avertismentul apare într-o scrisoare deschisă adresată președinților celor două camere parlamentare și președintelui României, scrisoare ce conține o listă a principalelor modificări cu potențial de a afecta grav mediul de afaceri.

Posibile efecte identificate în urma analizei FIC

  • Efecte negative inclusiv asupra mediului de afaceri, în special din perspectiva abuzurilor și slăbirii mecanismului sancționator pentru funcționarii publici cu care interacționează fiecare profesionist în desfășurarea activității.
  • Neîncredere în capacitatea Statului român de a asigura legalitatea, stabilitatea și predictibilitatea relațiilor de afaceri și a mediului de afaceri în general.
  • Neîncredere în capacitatea statului de a proteja interesele companiilor și cetățenilor ce își desfășoară activitatea într-un mod transparent, corect, profesionist și cu respectarea riguroasă a dispozițiilor legale și a angajamentelor asumate.
  • Expunerea multor companii unui risc de insolvabilitate, întrucât multe dintre cele care au calitatea de persoane vătămate în dosarele penale și care reclamă prejudicii, pot fi puse în situația de a nu-și recupera pierderile substanțiale în special ocazionate de săvârșirea de infracțiuni de corupție sau infracțiuni se serviciu. Există posibilitatea acționării pe cale civilă în instanță, dar aceasta îngreunează recuperarea prejudiciilor, impunând de o egală măsură costuri consistente în sarcina persoanelor prejudiciate.
  • Restrângerea modalității de comitere a infracțiunii la acțiunile de pretindere/primire/acceptarea
    promisiunii doar a unor foloase materiale ar putea avea un impact negativ în sensul imposibilității companiilor private de dovedire a eventualelor acuzații de trafic de influență în care s-au acordat strict foloase nepatrimoniale.

Modificări cu impact negativ direct asupra mediului de afaceri

  • Modificarea art. 17 Cod Penal – în noua formă se dezincriminează infracțiunile săvârșite prin omisiune atunci când există obligația contractuală de a acționa, infracțiunea existând doar atunci când obligația de a acționa rezultă din lege nu și din contract. De exemplu, în derularea unui contract în care una dintre părți este Statul, deși neexecutarea (inacțiunea/omisiunea) contractuală poate îmbrăca forma unui abuz în serviciu, funcționarul public nu va putea fi tras la răspundere întrucât obligația este doar contractuală; practic se elimină posibilitatea persoanei vătămate de a introduce plângeri penale întemeiate pe fapta abuzivă a unui funcționar public, bazată pe neîndeplinirea unui act constând într-o omisiune, răspundere al cărei temei rezidă într-o obligație contractuală.
  • Abrogarea Art. 175 alin. (2) Cod Penal – se elimină categoria funcționarilor publici asimilați, restrângându-se în mod total nejustificat sfera persoanelor care deși exercită servicii de interes public (notari, experți judiciari, executori judecătorești, funcționari bancari, medici din sistemul public de sănătate etc.), în anumite condiții, nu mai pot fi subiectul infracțiunilor de corupție și de serviciu, precum luarea de mită, traficul de influență, delapidare, abuz in serviciu etc. În anumite situații, aceste categorii profesionale pot avea un rol determinant în gestionarea banilor publici sau a fondurilor din bugetul general al Uniunii Europene; de aceea, în măsura în care antreprenorii/companiile care intenționează să acceseze surse de finanțare/cofinanțare din astfel de fonduri pentru diverse proiecte de investiții, ar descoperi potențiale infracțiuni de corupție și/sau de serviciu (de exemplu, luare de mită, delapidare, etc.) comise, de exemplu, de funcționari bancari, nu ar mai avea deschisă calea unor plângeri penale împotriva acestora.
  • Modificarea Art. 291 alin. (1) Cod Penal – se modifică conținutul infracțiunii de trafic de influență acceptându-se că infracțiunea nu există dacă se obțin foloase nemateriale. De asemenea, modificarea condiționează existența infracțiunii de trafic de influență de promisiunea de traficare a influenței urmată și de intervenția pe lângă un funcționar public. Condiționarea comiterii infracțiunii de intervenția efectivă la funcționarul public restrânge considerabil ansamblul probator utilizat în dovedirea infracțiunii.
  • Modificare Art. 297 alin.(1) Cod Penal – se redefinește infracțiunea de abuz în serviciu, redefinire ce restrânge foarte mult sfera de aplicare. De pildă, funcționarul public care încalcă legea și asigură un folos material necuvenit pentru nepoți, veri, concubini sau alte persoane, nu mai poate fi tras la răspundere pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu. Noțiunea de „foloase materiale” ar trebui să includă în continuare și foloasele nepatrimoniale (de exemplu, promovarea în funcție), cu atât mai mult cu cât acestea sunt cel puțin la fel de frecvente în practica penală română ca și foloasele materiale.
  • Art. 17 lit. a) Cod Penal (forma nemodificată) – “infracțiunea comisivă care presupune producerea unui rezultat se consideră săvârșită și prin omisiunea, când : a) există obligația legală sau contractuală de a acționa.” A fost eliminată sintagma “obligația contractuală”, ceea ce înseamnă că se realizează o dezincriminare a faptelor comisive săvârșite prin omisiune, în situația în care obligația de a acționa nu este prevăzută de lege, ci doar de contractul încheiat între părți.
  • Se introduc condițiile ca i) infracțiunea de abuz în serviciu să fie săvârșită în scopul de a obține pentru sine, soț, rudă sau afin până la gradul II inclusiv, un folos material necuvenit si ii) paguba să fie certă și efectivă și mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut pe economie. Prin redefinirea infracțiunii de abuz în serviciu se realizează practic o dezincriminare parțială substanțială a acestei infracțiuni.
  • Similar, pentru infracțiunea de trafic de influență se introduc condițiile suplimentare precum i) fapta penală să fie săvârșită strict în scopul obținerii unui folos material și condiția ca ii) promisiunea să fie urmată de intervenție.
  • În ceea ce privește reglementarea care impune clasarea dosarului dacă nu este identificat un suspect într-un interval de un an, FIC susține că se permite și chiar se încurajează comiterea unor abuzuri din partea organelor de urmărire penală. Astfel, aceștia pot fi tentați să acorde în mod artificial calitatea de suspect unor persoane, potențial nevinovate, singurul scop fiind acela de a satisface conduita impusă de lege pentru a permite continuarea urmăririi penale. În practica penală, există foarte multe cauze complexe (de exemplu scheme financiare frauduloase de spălare de bani), cu dimensiune transfrontalieră și pluralitate de făptuitori, ceea ce îngreunează sau obstaculează derularea urmăririi penale, în care se efectuează măsuri de supraveghere tehnică pe termen lung, în vederea identificării autorilor infracțiunii, făcând practic imposibilă restrângerea acestei etape procesuale la termenul impus.
  • La drepturile inculpatului, se introduce o nouă literă, lit. (b1), cu următorul cuprins: “dreptul de a fi încunoștințat de data şi ora efectuării actului de urmărire penală ori a audierii realizate de judecătorul de drepturi şi libertăți”. Prin introducerea acestui nou drept, se creează premisele afectării în mod iremediabil a actelor de urmărire penală, având în vedere că inculpatul trebuie să fie încunoștințat de data, ora si locul efectuării fiecărui act de urmărire penală și poate participa la acestea. Astfel, toată activitatea de urmărire penală se va efectua în prezența inculpatului (inclusiv audierea părților vătămate, părților civile, efectuarea
    unor percheziții sau alte acte), deși actualele prevederi legale oferă avocatului suspectului/inculpatului dreptul de a participa la actele de urmărire penale. Modificarea face ca obținerea probelor să fie mult îngreunată.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.11.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Bursa de la Bucureşti a câştigat într-o săptămână 5,6 miliarde de lei din capitalizare

Razvan Diaconu

Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a câştigat, în săptămâna precedentă, 5,6 miliarde de lei din capitalizare, respectiv 3,06%. Valoarea tranzacţiilor cu acţiuni a înregistrat o… Mai mult

Stiri

Ministrul Sănătății: În ritmul actual de vaccinare nu este posibil să ajungem la 5 milioane de persoane imunizate până în iunie

Vladimir Ionescu

Ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă, a declarat duminică într-un interviu că, având în vedere ritmul actual de vaccinare, nu este posibil de a atinge cifra de… Mai mult

Stiri

Andrei Baciu: Atingem azi o bornă importantă, 6 milioane de doze de vaccin administrate

Vladimir Ionescu

Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Andrei Baciu a anunţat că România atinge duminică borna de şase milioane de doze de vaccin împotriva COVID-19 administrate… Mai mult

Europa

Alegeri în Regatul Unit: Nicola Sturgeon reia bătălia pentru independența Scoției, Sadiq Khan câștigă din nou primăria Londrei

Iulian Soare

Alegătorii din Marea Britanie au dat verdictul în cel mai mare test electoral de după victoria lui Boris Johnson la alegerile generale din 2019, arătând… Mai mult

Europa

UE şi India reiau negocierile pentru un acord de liber schimb

Iulian Soare

Uniunea Europeană şi India au convenit sâmbătă, în timpul unui summit virtual, să reia negocierile pentru un acord de liber schimb, care sunt în prezent… Mai mult

Europa

Lupta guvernelor cu parlamentele naționale pentru ratificarea finanțării PNRR: 8 state, printre care și România, nu au ratificat planul Next Generation

Victor Bratu

Comisia Europeană este pregătită, din punct de vedere tehnic, să iasă la 1 iunie pe piețele de capital și să împrumute bani pentru a susține… Mai mult

Digital

Microsoft: Datele clienților din UE nu vor mai fi transmise în afara UE

Vladimir Ionescu

Clienţii comerciali sau cei din sectorul public din Uniunea Europeană (UE) ai Microsoft vor putea să proceseze şi să-şi stocheze toate datele pe teritoriul comunitar,… Mai mult