marți

5 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

20 noiembrie, 2018

Unele dintre modificările aduse codurilor penale vor genera neîncredere în capacitatea Statului român de a asigura legalitatea, stabilitatea și predictibilitatea relațiilor de afaceri și pot expune multe companii unui risc de insolvabilitate, avertizează Consiliul Investitorilor Străini (FIC).

Avertismentul apare într-o scrisoare deschisă adresată președinților celor două camere parlamentare și președintelui României, scrisoare ce conține o listă a principalelor modificări cu potențial de a afecta grav mediul de afaceri.

Posibile efecte identificate în urma analizei FIC

  • Efecte negative inclusiv asupra mediului de afaceri, în special din perspectiva abuzurilor și slăbirii mecanismului sancționator pentru funcționarii publici cu care interacționează fiecare profesionist în desfășurarea activității.
  • Neîncredere în capacitatea Statului român de a asigura legalitatea, stabilitatea și predictibilitatea relațiilor de afaceri și a mediului de afaceri în general.
  • Neîncredere în capacitatea statului de a proteja interesele companiilor și cetățenilor ce își desfășoară activitatea într-un mod transparent, corect, profesionist și cu respectarea riguroasă a dispozițiilor legale și a angajamentelor asumate.
  • Expunerea multor companii unui risc de insolvabilitate, întrucât multe dintre cele care au calitatea de persoane vătămate în dosarele penale și care reclamă prejudicii, pot fi puse în situația de a nu-și recupera pierderile substanțiale în special ocazionate de săvârșirea de infracțiuni de corupție sau infracțiuni se serviciu. Există posibilitatea acționării pe cale civilă în instanță, dar aceasta îngreunează recuperarea prejudiciilor, impunând de o egală măsură costuri consistente în sarcina persoanelor prejudiciate.
  • Restrângerea modalității de comitere a infracțiunii la acțiunile de pretindere/primire/acceptarea
    promisiunii doar a unor foloase materiale ar putea avea un impact negativ în sensul imposibilității companiilor private de dovedire a eventualelor acuzații de trafic de influență în care s-au acordat strict foloase nepatrimoniale.

Modificări cu impact negativ direct asupra mediului de afaceri

  • Modificarea art. 17 Cod Penal – în noua formă se dezincriminează infracțiunile săvârșite prin omisiune atunci când există obligația contractuală de a acționa, infracțiunea existând doar atunci când obligația de a acționa rezultă din lege nu și din contract. De exemplu, în derularea unui contract în care una dintre părți este Statul, deși neexecutarea (inacțiunea/omisiunea) contractuală poate îmbrăca forma unui abuz în serviciu, funcționarul public nu va putea fi tras la răspundere întrucât obligația este doar contractuală; practic se elimină posibilitatea persoanei vătămate de a introduce plângeri penale întemeiate pe fapta abuzivă a unui funcționar public, bazată pe neîndeplinirea unui act constând într-o omisiune, răspundere al cărei temei rezidă într-o obligație contractuală.
  • Abrogarea Art. 175 alin. (2) Cod Penal – se elimină categoria funcționarilor publici asimilați, restrângându-se în mod total nejustificat sfera persoanelor care deși exercită servicii de interes public (notari, experți judiciari, executori judecătorești, funcționari bancari, medici din sistemul public de sănătate etc.), în anumite condiții, nu mai pot fi subiectul infracțiunilor de corupție și de serviciu, precum luarea de mită, traficul de influență, delapidare, abuz in serviciu etc. În anumite situații, aceste categorii profesionale pot avea un rol determinant în gestionarea banilor publici sau a fondurilor din bugetul general al Uniunii Europene; de aceea, în măsura în care antreprenorii/companiile care intenționează să acceseze surse de finanțare/cofinanțare din astfel de fonduri pentru diverse proiecte de investiții, ar descoperi potențiale infracțiuni de corupție și/sau de serviciu (de exemplu, luare de mită, delapidare, etc.) comise, de exemplu, de funcționari bancari, nu ar mai avea deschisă calea unor plângeri penale împotriva acestora.
  • Modificarea Art. 291 alin. (1) Cod Penal – se modifică conținutul infracțiunii de trafic de influență acceptându-se că infracțiunea nu există dacă se obțin foloase nemateriale. De asemenea, modificarea condiționează existența infracțiunii de trafic de influență de promisiunea de traficare a influenței urmată și de intervenția pe lângă un funcționar public. Condiționarea comiterii infracțiunii de intervenția efectivă la funcționarul public restrânge considerabil ansamblul probator utilizat în dovedirea infracțiunii.
  • Modificare Art. 297 alin.(1) Cod Penal – se redefinește infracțiunea de abuz în serviciu, redefinire ce restrânge foarte mult sfera de aplicare. De pildă, funcționarul public care încalcă legea și asigură un folos material necuvenit pentru nepoți, veri, concubini sau alte persoane, nu mai poate fi tras la răspundere pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu. Noțiunea de „foloase materiale” ar trebui să includă în continuare și foloasele nepatrimoniale (de exemplu, promovarea în funcție), cu atât mai mult cu cât acestea sunt cel puțin la fel de frecvente în practica penală română ca și foloasele materiale.
  • Art. 17 lit. a) Cod Penal (forma nemodificată) – “infracțiunea comisivă care presupune producerea unui rezultat se consideră săvârșită și prin omisiunea, când : a) există obligația legală sau contractuală de a acționa.” A fost eliminată sintagma “obligația contractuală”, ceea ce înseamnă că se realizează o dezincriminare a faptelor comisive săvârșite prin omisiune, în situația în care obligația de a acționa nu este prevăzută de lege, ci doar de contractul încheiat între părți.
  • Se introduc condițiile ca i) infracțiunea de abuz în serviciu să fie săvârșită în scopul de a obține pentru sine, soț, rudă sau afin până la gradul II inclusiv, un folos material necuvenit si ii) paguba să fie certă și efectivă și mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut pe economie. Prin redefinirea infracțiunii de abuz în serviciu se realizează practic o dezincriminare parțială substanțială a acestei infracțiuni.
  • Similar, pentru infracțiunea de trafic de influență se introduc condițiile suplimentare precum i) fapta penală să fie săvârșită strict în scopul obținerii unui folos material și condiția ca ii) promisiunea să fie urmată de intervenție.
  • În ceea ce privește reglementarea care impune clasarea dosarului dacă nu este identificat un suspect într-un interval de un an, FIC susține că se permite și chiar se încurajează comiterea unor abuzuri din partea organelor de urmărire penală. Astfel, aceștia pot fi tentați să acorde în mod artificial calitatea de suspect unor persoane, potențial nevinovate, singurul scop fiind acela de a satisface conduita impusă de lege pentru a permite continuarea urmăririi penale. În practica penală, există foarte multe cauze complexe (de exemplu scheme financiare frauduloase de spălare de bani), cu dimensiune transfrontalieră și pluralitate de făptuitori, ceea ce îngreunează sau obstaculează derularea urmăririi penale, în care se efectuează măsuri de supraveghere tehnică pe termen lung, în vederea identificării autorilor infracțiunii, făcând practic imposibilă restrângerea acestei etape procesuale la termenul impus.
  • La drepturile inculpatului, se introduce o nouă literă, lit. (b1), cu următorul cuprins: “dreptul de a fi încunoștințat de data şi ora efectuării actului de urmărire penală ori a audierii realizate de judecătorul de drepturi şi libertăți”. Prin introducerea acestui nou drept, se creează premisele afectării în mod iremediabil a actelor de urmărire penală, având în vedere că inculpatul trebuie să fie încunoștințat de data, ora si locul efectuării fiecărui act de urmărire penală și poate participa la acestea. Astfel, toată activitatea de urmărire penală se va efectua în prezența inculpatului (inclusiv audierea părților vătămate, părților civile, efectuarea
    unor percheziții sau alte acte), deși actualele prevederi legale oferă avocatului suspectului/inculpatului dreptul de a participa la actele de urmărire penale. Modificarea face ca obținerea probelor să fie mult îngreunată.



Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: