Un transport cu 100.000 de măști de protecție tip FFP2 și FFP3 a fost deblocat de Turcia și a ajuns săptămâna aceasta în România, după ce președintele Klaus Iohannis a avut o discuție telefonică cu omologul său de la Ankara, Recep Tayip Erdogan.
Klaus Iohannis nu este singurul șef de stat care a apelat la Ankara pentru prețioasele produse, care fac acum obiectul unor dispute fără milă purtate la nivel mondial.
Turcia a mers cel mai departe cu interzicerea exporturilor de măști și costume hazmat, întrucât le-a cerut producătorilor să nu mai onoreze niciun contract, indiferent de momentul când a fost semnat și când a fost plătită contravaloarea mărfii.
Diplomația nu rezolvă însă instantaneu problemele, dovadă că Italia a primit un transport din Turcia abia la două săptămâni după ce premierul Giuseppe Conte a discutat cu președintele Erdogan. Belgia nu a primit nici până acum echipamentele plătite.
Producătorii din Turcia au fost amenințați, conform publicației Hurriyet, că li se vor confisca fabricile dacă nu-și vor vinde produsele doar ministerului turc al sănătății.
Scandal diplomatic între Italia și Cehia
Transporturi pentru Italia au fost blocate și în Germania și Cehia, Giuseppe Conte intervenind personal pentru eliberarea lor.
Nu toate demersurile a-au încheiat însă cu succes, iar ambasadorul Italiei la UE le-a reproșat săptămâna aceasta colegilor săi lipsa de solidaritate.
Cele mai grave acuzații au fost aduse Cehiei, care a confiscat un transport cu 680.000 de măşti şi 28.000 de aparate de respirat de la Crucea Roşie Chineză și se aflau în drum spre Italia.
Autoritățile de la Praga au negat orice acuzație și au susținut inițial că era vorba despre materiale furate de la companiile din Cehia de infractorilor lipsiţi de scrupule, care doreau să le vândă la costuri mai mari pe piaţa internaţională.
După ce italienii au prezentat public traseul exact al echipamentelor și dovezi că lăzile purtau și mesaje de încurajare pentru italieni, Praga a contactat Roma şi Beijingul pentru a rezolva problema, dar public nu și-a recunoscut vinovăția. Măștile și aparatele au ajuns în mare parte în spitalele cehe.
Un incident similar i s-a întâmplat și Germaniei, care a pierdut pur și simplu un transport de șase milioane de măști în timp ce străbătea Kenya. Încărcătura a dispărut în mod misterios, fără a exista dovezi că ar fi fost implicat guvernul țării tranzitate.
Italia, „trădată încă o dată de prietenii europeni”
Cel mai afectată a fost până accum Italia, care în plin vârf al pandemiei nu a fost ajutată de nimeni, cu excepția Chinei, fapt ce va alimenta probabil populismul și euroscepticismul din această țară, scrie presa Financial Times.
“Este înapoi în viitor, cu Italia lăsată pe cont propriu,” a declarat Nathalie Tocci, directorul Institutului pentru Afaceri Internaționale, din Roma.
“Așa s-a întâmplat în timpul crizei din zona euro, așa s-a întâmplat și în timpul crizei migranților din 2015 – 2016, și se întâmplă acum în criza coronavirus. Este aceeași veche poveste și implicațiile ei politice ar putea fi uriașe,” a explicat Nathalie Tocci.
SUA, acuzate de “piraterie modernă”
La rândul său, Germania a pierdut în favoarea SUA mai multe încărcături în această nemiloasă competiție desfășurată la nivel global.
O comandă de 200.000 de măşti de protecţie împotriva coronavirusului, destinate poliţiei din Berlin, a fost „confiscată” la Bangkok,au anunțat autorităţile germane, care suspectează o intervenţie americană.
Comanda de măşti de tip FFP2 „efectuată pe lângă un fabricant american” (3M) fusese plătită deja, dar a fost confiscată pe aeroportul din capitala Thailandei.
„În stadiul actual, plecăm de la principiul că este legat de interdicţia de export de măşti a guvernului american”, au spus autorităţile berlineze. „Considerăm că este vorba despre un act de piraterie modernă”, a denunţat senatorul (ministrul de stat) de interne al Berlinului, Andreas Geisel, citat într-un comunicat prezentat de Agerpres.
„Nu se procedează astfel cu parteneri transatlantici. Chiar şi în vremuri de criză globală, metodele demne de Vestul Sălbatic nu ar trebui să prevaleze”, a adăugat oficialul.
Mai multe state europene, relatează CNN, au aranjat ca zborurile din China cu astfel de mărfuri să nu mai plece de pe aeroportul din Shanghai, ci de pe cel din Zhengzhou. Mai mulți oficiali francezi au declarat că americanii așteaptă la Shanghai cu bani cash pentru a deturna încărcături destinate altor țări din lume plătând de trei ori valoarea încărcăturii.
Șeful cancelariei premierului: „Gherilă comercială contra-cronometru”
”Sse poartă o adevărată luptă de gherilă comercială contra-cronometru pentru fiecare cantitate de măşti, combinezoane, teste PCR, ventilatoare mecanice şi alte echipamente medicale în care se folosesc toate «armele» şi resursele politice şi diplomatice posibile”, a scis șeful Cancelariei prim-ministrului, Ionel Dancă, pe Facebook.
”Tot procesul de achiziţie, contractare, transport, livrare şi distribuţie a materialelor sanitare şi medicale necesare din această perioadă a căpătat conotaţiile unui război internaţional pentru resurse limitate. Au fost situaţii fără precedent în care contracte ferme de achiziţii internaţionale au fost anulate cu restituirea avansurilor fără ezitare la prima contra-ofertă mai mare. Alte contracte, aflate în plină procedură de livrare, erau blocate cu marfa încărcată ca urmare a deciziilor naţionale de interzicere a exporturilor”, a mai scris dancă.
Potrivit acestuia, asigurarea coridoarelor de transport şi a culoarelor de zbor a devenit mai dificilă în acest timp decât trecerea unor convoaie umanitare prin zone de conflict armat deschis.
”S-au folosit toate resursele militare şi civile de transport disponibile, de la autocamioane şi aeronave până la acorduri militare de zbor. Au fost scoase chiar şi scaunele din unele aeronave de transport civil aerian pentru a face loc la zeci de tone de materiale sanitare şi medicale. Aproape orice transport de materiale medicale a fost urmărit ca pe radar, cu telefonul în mână din biroul Premierului de la Palatul Victoria, şi cu fiecare aeroport sau punct de trecere al frontierei parcurs era adus mai aproape de România şi de nevoile sistemului nostru sanitar”, mai afirmă şeful Cancelariei premierului.
