joi

11 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

21 octombrie, 2012

OECD a dat publicității datele privind evoluția veniturilor gospodăriilor în criză după volumul efectiv de produse și servicii consumat în medie le nivel național și nu după totalul cheltuielilor făcute. Aceste date diferă sensibil de performanța înregistrată de economiile naționale în perioada de recesiune ce a demarat în 2008.

Din cele 18 economii analizate, în 9 dintre ele consumul gospodăriilor a crescut iar celelalte 9 a scăzut, în timp ce zona euro în ansamblul ei a stagnat în perioada 2008 – 2010 ( +0,05% este o creștere nesemnificativă ). Cea mai mare ajustare a consumului s-a produs în Estonia (-22,17%), țară ce a făcut un efort excepțional, reuțind să devină prima republică ex-sovietică ce aderă la zona euro.

Cea mai mare creștere a consumului gospodăriilor a înregistrat-o Polonia, care a reușit pe parcursul a trei ani dificili pentru Europa să avanseze cu peste 11%. Ea a fost urmată de Slovacia, cu 5,49%, care a fost nevoită, la fel ca și Estonia, să-și tempereze consumul odată cu trecerea la rigorile impuse de disciplina fiscal-bugetară din zona euro. Cehia a reușit și ea un spor de peste trei procente.


Dintre cele patru mari economii ale UE, două ( Germania și Franța) au păstrat un mic avans, de peste 1%, ăn timp ce alte două au consemnat o contracție în apropierea nivelului de 2% a produselor și serviciilor pentru populație ( Italia și Marea Britanie). S-ar părea că poziția adoptată de primele două drept soluție la dilema echilibrare fiscală versus creștere economică a fost mai productivă.

Oarecum surprinzător, ajustări importante ale consumului au cunoscut Ungaria și Irlanda, ambele în zona unor reduceri de nouă procente, care au fost depășite de populație cu un relativ calm. Prin contrast, Grecia a întârziat nepermis reducerea consumului ( cu doar ceva mai mult de 1%) și a continuat să acumuleze datorii excesive, ceea ce explică situația explozivă la care a ajuns în prezent.

Din păcate, nu dispunem de o evaluare similară pentru România, ceea ce nu ne permite să facem o comparație între datele de creștere economică și percepția populației, legată de consumul efectiv de produse și servicii, nu de indicatori abstracți și, din varii motive, mai puțin relevanți pentru evoluția nivelului de trai.

Cert este că am putea trage anumite concluzii din experiența datelor definitive ( disponibile de-abia la doi ani după ce se termină perioada analizată) pe care le-au consemnat alte țări din regiune și din Uniunea Europeană. Concluzii care pot arăta calea de urmat pentru a evita erorile altora și pentru a reuși să identificăm corect ajustările necesare atingerii obiectivelor pe care ni le fixăm.


Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Creșterea nevoii de finanțare a companiilor a fost principalul motor al creditării din S1 al anului, marile bănci prezente pe piața locală reușind să marcheze profituri în creștere.

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: