Expunerea băncilor străine pe România în euro a crescut cu 2,8% an/an în primele 9 luni ale anului 2021 față de aceeași perioadă din 2020, dar pe sistemul bancar românesc, care împrumută statul.
În schimb, expunerea pe economia reală („sistemul nefinanciar”) a scăzut sau, altfel spus, „s-a ajustat cu o dinamică anuală de 4,1%” pe perioada ianuarie – septembrie, potrivit datelor citate de un raport al Băncii Transilvania (BT) din statisticile Băncii Reglementelor Internaționale (BIS, cunoscută cu supranumele de „bancă a băncilor centrale”).
„Se evidențiază majorarea expunerii băncilor străine pe sectorul bancar din România pentru al cincilea trimestru consecutiv în T3, cu un ritm anual de 8,1%, până la 9,5 miliarde de euro”.
Pe de altă parte, expunerea băncilor străine pe segmentul nefinanciar (adică pe economie) „s-a ajustat până la 9,3 miliarde euro în trimestrul III” 2021, spune raportul Băncii Transilvania (BT).
Băncile străine câștigă mult mai mult din finanțarea statului
Raportul nu menționează expunerea băncilor străine pe datoria publică a României, care era de aproximativ 49,5% din Produsul Intern Brut (PIB) la nivelul lunii iunie, potrivit ministrului Finanțelor de la acea dată. Adică aproximativ 589 de miliarde de lei, sau 119 miliarde de euro.
Însă Băncile străine din Zona Euro (mai ales) câștigă mult din diferența de dobândă, căci se refinanțează la rate apropiate de zero de la Banca Centrală Europeană și cumpără titluri de stat românești la dobânzi de peste 5%.
Iar lucrurile stau similar și dacă băncile străine își împrumută filialele din România, încasând și de la acestea un plus de dobândă.
Expunerea mai mică pe economia reală este rezultatul unor „evoluții influențate de acumularea de provocări pe termen scurt, inclusiv deteriorarea climatului politic și șocurile din sfera ofertei”, scrie Andrei Rădulescu, BT în raportul citat.
Raportul BT contează totuși pe creșterea creditării, atunci când spune că „datele indică o evoluție favorabilă a expunerii băncilor străine pe economia României în primele nouă luni din 2021, susținută de:
- redeschiderea economiei, în contextul campaniei de vaccinare;
- ciclul investițional post-pandemie, influențat și de nivelul redus al costurilor reale de finanțare;
- perspectivele de concretizare a potențialului ridicat de creștere, dezvoltare și convergență economică europeană în acest an”, spune Andrei Rădulescu.
Au contat și „premisele favorabile pentru implementarea programelor Next Generation și cadrului financiar multianual 2021-2027, precum și de culoarul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) (scenariu cu probabilitate ridicată la orizontul 2025)”, potrivit analistului citat.
