Explicațiile plusului neașteptat de creștere a PIB - CursDeGuvernare.ro
vineri

3 decembrie, 2021

Explicațiile plusului neașteptat de creștere a PIB

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

18 februarie, 2014

Valoarea semnal de 3,5% pentru creșterea economică anunțată recent de Institutul Național de Statistică (INS) a luat prin surprindere majoritatea analiștilor economici.

Dintre instituțiile internaționale, cea mai optimistă estimare era cea a misiunii FMI la București, care avansase valoarea de 2,7% chiar la conferința de presă ținută la începutul lunii februarie a acestui an.

Pentru a explica diferența, am ales dintre indicatorii macroeconomici deja consemnați de statistica oficială evoluția cursului de schimb și cea a prețurilor producției industriale în ultimul trimestru al anului trecut.

Rezultatele sugerează o valoare mai redusă decât cea avută în vedere inițial pentru deflatorul cu care se ajustează valoarea nominală a PIB (un gen de inflație a tuturor prețurilor din economie).

Evoluția cursului deschimb euro/leu în trimestrul IV 2013 față de aceeași evoluție în trimestrul IV 2012 arată că leul s-a întărit în ultimul sfert al anului trecut cu 1,64% în termeni nominali în raport cu moneda unică europeană ( de la o valoare medie trimestrială de 4,5244 lei/euro la doar 4,4514 lei/euro).


Dacă la aprecierea nominală se adaugă diferențialul de inflație de circa 0,85% ( v. tabelul de mai jos), rezultă că leul s-a întărit în termeni reali la finele anului trecut în raport cu euro cu circa 2,6%.

Influența acestei întăriri a leului în raport cu euro între trimestrul patru 2012 și trimestrul patru 2013 a avut o mărime, dată de ponderea rezultatelor economice ale trimestrului patru în rezultatul total de creștere economică de circa o treime, de circa 0,75% pentru PIB. Ceea ce explică foarte bine diferența dintre cele 3,5% anunțate de INS ca valoare semnal pentru creșterea PIB pe 2013 și nivelul de 2,7% luat în calcul de majoritatea analiștilor economici și de către delegația FMI care a fost în această lună la București.

Pentru a verifica această ipoteză, să luăm datele referitoare la indicele prețurilor producției industriale pe lunile octombrie – decembrie 2013. Se poate observa că, față de aceeași perioadă a anului anterior, media a fost negativă, și anume -0,4%, față de o creștere a prețurilor de consum consemnată prin IPC de 1,55%.

Pe piața internă, scăderea a fost de 1,3%, în timp ce la extern prețurile s-au majorat cu 2,6%.

Fapt ce arată și un aspect foarte interesant pentru orientarea susținerii creșterii economice. Valorificarea produselor la export a fost mai avantajoasă pentru producători decât la intern.

La o analiză mai aprofundată a comerțului exterior al României, este foarte probabil să constatăm cât anume din creșterea valorică de circa zece procente a exporturilor a provenit din creșterea volumului exporturilor și cât anume din valorificarea superioară a unui volum de produse dat.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)
Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Foarte interesant, exporturile au susținut activitatea economică nu doar direct, ci și indirect. Prin prețurile mai bune la export s-a putut susține producția pentru piața internă și a rezultat un deflator mai redus al PIB. De unde a rezultat și o valoare mai mare a creșterii economice în termeni reali fără ca valoarea nominală să sufere modificări semnificative.

În trimestrul patru 2013, evoluția prețurilor producției industriale nu a fost în scădere la intern doar față de aceleași luni din 2012 dar și față de lunile precedente. În decembrie față de septembrie prețurile la intern au fost cu 0,4% mai mici, cu o stabilizare de-abia pe finalul anului. Totodată, creșterea la extern a fost reluată după ce în noiembrie recuperase ieftinirea conjuncturală din octombrie.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Așadar, dincolo de producția agricolă de excepție, evoluția favorabilă a cursul de schimb pe de o parte, și valorificarea superioară a produselor la export pe de alta, par a fi construit suportul ce a dus la expandarea creșterii economice dincolo de nivelul estimat în majoritatea prognozelor.

În condițiile în care întărirea leului duce pe plan intern la scăderea prețurilor exprimate în moneda unică europeană, economia începe să se comporte ca și cum deja am fi trecut la euro.

INS va ieși, cel mai probabil în prima săptămână a lunii martie și va prezenta mai multe date. Vom vedea atunci (sau nu..) cât a ajuntat deflatorul la creștere și ce anume nu au anticipat analiștii.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

A apărut nr. 88 al revistei (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare: Din cele 192 de pagini, 22 sunt alocate unei serii de analize care focalizează pe marea problemă...

rrr