La obiect

Optimizare fiscală mondială: Luxemburg și Olanda se află pe traseele a 7 trilioane de dolari de false investiții străine directe – studiu FMI

Falsele investiții străine directe (ISD) din lume se ridică la circa 15 trilioane de dolari, iar dintre acestea aproape jumătate doar trec, de fapt, prin… Mai mult

11.09.2019

Evenimentul

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi.… Mai mult

10.09.2019

La obiect

Noua strategie de îndatorare: MFP vrea mai mulți lei de la bănci, BNR se teme de gradul lor mare de expunere pe datoria guvernamentală

Ministerul Finanțelor (MFP) pare să nu fi ținut seama de gradul mare de expunere a băncilor la deținerile de titluri de stat, atunci când și-a… Mai mult

10.09.2019

Chestiunea

Record istoric la deficitul comercial, în iulie 2019. Am trecut pe deficit lunar și la mașini și echipamente de transport

Deficitul comercial pe luna iulie 2019 a urcat brusc la nivelul record istoric de 1.755,5 milioane euro, cu 38% mai mult decât în aceeaşi lună… Mai mult

09.09.2019

Cronicile

Explicațiile plusului neașteptat de creștere a PIB

de Marin Pana 18.2.2014

Valoarea semnal de 3,5% pentru creșterea economică anunțată recent de Institutul Național de Statistică (INS) a luat prin surprindere majoritatea analiștilor economici.

Dintre instituțiile internaționale, cea mai optimistă estimare era cea a misiunii FMI la București, care avansase valoarea de 2,7% chiar la conferința de presă ținută la începutul lunii februarie a acestui an.

Pentru a explica diferența, am ales dintre indicatorii macroeconomici deja consemnați de statistica oficială evoluția cursului de schimb și cea a prețurilor producției industriale în ultimul trimestru al anului trecut.

Rezultatele sugerează o valoare mai redusă decât cea avută în vedere inițial pentru deflatorul cu care se ajustează valoarea nominală a PIB (un gen de inflație a tuturor prețurilor din economie).

Evoluția cursului deschimb euro/leu în trimestrul IV 2013 față de aceeași evoluție în trimestrul IV 2012 arată că leul s-a întărit în ultimul sfert al anului trecut cu 1,64% în termeni nominali în raport cu moneda unică europeană ( de la o valoare medie trimestrială de 4,5244 lei/euro la doar 4,4514 lei/euro).

Dacă la aprecierea nominală se adaugă diferențialul de inflație de circa 0,85% ( v. tabelul de mai jos), rezultă că leul s-a întărit în termeni reali la finele anului trecut în raport cu euro cu circa 2,6%.

Influența acestei întăriri a leului în raport cu euro între trimestrul patru 2012 și trimestrul patru 2013 a avut o mărime, dată de ponderea rezultatelor economice ale trimestrului patru în rezultatul total de creștere economică de circa o treime, de circa 0,75% pentru PIB. Ceea ce explică foarte bine diferența dintre cele 3,5% anunțate de INS ca valoare semnal pentru creșterea PIB pe 2013 și nivelul de 2,7% luat în calcul de majoritatea analiștilor economici și de către delegația FMI care a fost în această lună la București.

Pentru a verifica această ipoteză, să luăm datele referitoare la indicele prețurilor producției industriale pe lunile octombrie – decembrie 2013. Se poate observa că, față de aceeași perioadă a anului anterior, media a fost negativă, și anume -0,4%, față de o creștere a prețurilor de consum consemnată prin IPC de 1,55%.

Pe piața internă, scăderea a fost de 1,3%, în timp ce la extern prețurile s-au majorat cu 2,6%.

Fapt ce arată și un aspect foarte interesant pentru orientarea susținerii creșterii economice. Valorificarea produselor la export a fost mai avantajoasă pentru producători decât la intern.

La o analiză mai aprofundată a comerțului exterior al României, este foarte probabil să constatăm cât anume din creșterea valorică de circa zece procente a exporturilor a provenit din creșterea volumului exporturilor și cât anume din valorificarea superioară a unui volum de produse dat.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Foarte interesant, exporturile au susținut activitatea economică nu doar direct, ci și indirect. Prin prețurile mai bune la export s-a putut susține producția pentru piața internă și a rezultat un deflator mai redus al PIB. De unde a rezultat și o valoare mai mare a creșterii economice în termeni reali fără ca valoarea nominală să sufere modificări semnificative.

În trimestrul patru 2013, evoluția prețurilor producției industriale nu a fost în scădere la intern doar față de aceleași luni din 2012 dar și față de lunile precedente. În decembrie față de septembrie prețurile la intern au fost cu 0,4% mai mici, cu o stabilizare de-abia pe finalul anului. Totodată, creșterea la extern a fost reluată după ce în noiembrie recuperase ieftinirea conjuncturală din octombrie.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Așadar, dincolo de producția agricolă de excepție, evoluția favorabilă a cursul de schimb pe de o parte, și valorificarea superioară a produselor la export pe de alta, par a fi construit suportul ce a dus la expandarea creșterii economice dincolo de nivelul estimat în majoritatea prognozelor.

În condițiile în care întărirea leului duce pe plan intern la scăderea prețurilor exprimate în moneda unică europeană, economia începe să se comporte ca și cum deja am fi trecut la euro.

INS va ieși, cel mai probabil în prima săptămână a lunii martie și va prezenta mai multe date. Vom vedea atunci (sau nu..) cât a ajuntat deflatorul la creștere și ce anume nu au anticipat analiștii.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.2.2014

Lăsați un comentariu


Digital

România și Polonia au semnat un Memorandum de înțelegere în domeniul digital

Vladimir Ionescu

În marja consultărilor interguvernamentale România – Republica Polonă care au avut loc miercuri, la București, ministrul Comunicațiilor, Alexandru Petrescu, a avut o întâlnire bilaterală cu… Mai mult

Stiri

Și președintele și premierul sunt covinși fiecare că CCR le-a făcut dreptate

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis și premierul Viorica Dăncilă interpretează în mod diferit decizia de miercuri a CCR, cei doi considerând însă că verdictul Curții le este… Mai mult

Stiri

Bolt investește 10 milioane de euro, până în 2025, în proiectul Green Plan

Vladimir Ionescu

Bolt, cea mai mare platformă europeană de transport la cerere, anunță că va transforma cursele efectuate prin intermediul aplicației sale în Europa în călătorii neutre… Mai mult

Europa

OUG 114: Prețul gazelor pe piața românească a ajuns la dublul celui de la Viena

Adrian N Ionescu

Tendința scumpirii gazelor pe piața din România, rămasă liberă după restricțiile OUG 114 / 2018, au dus prețul mediu ponderat al tranzacțiilor de la Bursa… Mai mult

Stiri

Decizie CCR: Președintele nu poate refuza revocările și trebuie să numească interimarii, premierul trebuie să ceară Parlamentului votul pentru noua structură a guvernului

Vladimir Ionescu

UPDATE: CCR a transmis comunicatul referitor la situația ocnflictuală existentă între cele două Palate. Motivarea, cu detaliile complete, urmează să apară ulterior. Prezentăm integral comunicatul… Mai mult

Europa

Parlamentul European cere clarificări sau chiar schimbări la portofoliile ”controversate” din noua Comisie

Razvan Diaconu

Lideri ai grupurilor politice reprezentate în Parlamentul European cer președintelui-ales al Comisiei Europene să clarifice, dacă nu să schimbe, atribuțiile și titulaturile unor portofolii atribuite… Mai mult

Europa

Bruxelles / Fondul pentru ajustarea la globalizare, adaptat pentru un Brexit fără acord

Iulian Soare

Atribuțiile Fondului european de ajustare la globalizare (EFG) au fost extinse de UE pentru a cuprinde și ajutarea eventualilor șomeri ce vor rezulta dintr-o ieșire… Mai mult