fbpx

La obiect

Date INS pe S1 / Economia a revine, +1,6% față de S1 2019, dar pe o structură mai slabă: -5,2% la industrie, cu expandarea comerțului. Prețul – adâncirea deficitelor externe

INS a confirmat creșterea PIB pe al doilea trimestru din 2021: a crescut cu 13% în termeni reali și cu 13,6% pe seria ajustată sezonier… Mai mult

07.09.2021

La obiect

Valul 4 ante portas: la ce se așteaptă autoritățile și experții și ce măsuri pregătesc

Peste o săptămână începe noul an școlar, pe fondul unei rate de vaccinare anti-Covid de numai 35% din populația adultă, în condițiile în care valul… Mai mult

07.09.2021

Digital

Digitalizarea Sănătății a pornit din Vest: 3 județe au cloud comun și caută soluții eHealth

Trei Direcții Județene de Sănătate Publică din vestul țării – Arad, Timiș și Hunedoara – au reușit în 30 de zile, cu ajutorul STS, să… Mai mult

07.09.2021

Evenimentul

Miniștrii USR-PLUS și-au anunțat demisiile – guvernul Cîțu s-a rupt sub privirile președintelui Iohannis

Miniștrii USR PLUS au anunțat luni seară, cu demisiile în mâini, decizia de a se retrage din Guvernul Cîțu, mișcarea fiind aprobată de Biroul Politic… Mai mult

06.09.2021

Experții finalizează cea mai cuprinzătoare evaluare științifică privind schimbările climatice

de Razvan Diaconu , 27.7.2021

Cercetători în domeniul climei se întâlnesc zilele acestea pentru a finaliza cea mai cuprinzătoare evaluare științifică privind starea încălzirii globale din 2013 și până în prezent, anunță BBC.

Experții spun că raportul care va rezulta după acest maraton al discuțiilor va reprezenta un „apel de trezire” pentru statele lumii în ceea ce privește lupta împotriva fenomenelor meteorologice extreme.

În următoarele două săptămâni, un grup interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale datorată efectelor activității umane (IPCC) va discuta despre efectele schimbărilor climatice în plan global cu reprezentanți ai 195 de guverne.

Este de anticipat ca sumarul acestor discuții, care va fi publicat ulterior consultărilor din următoarele 14 zile, să influențeze factorii de decizie politică și să joace un rol important în ”ghidarea” liderilor mondiali care vor veni anul acesta la COP26, Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice, care se va desfășura între 1 și 12 noiembrie în orașul Glasgow, pentru a discuta cum să facă față problemelor climatice critice.

Pe măsură ce planeta s-a tot încălzit în ultimii 30 de ani, iar fenomenele meteorologice extreme s-au intensificat, IPCC a devenit cea mai importantă platformă atunci când vine vorba de sintetizarea stării de înțelegere științifică a urgenței climatice, cât și a impactului și a soluțiilor privind problemele de mediu.

Anul acesta, discuțiile între experții IPCC și cele 195 de guverne au loc în perspectiva evenimentelor meteorologice extreme, precum inundațiile sau incendiile de vegetație ori valurile mari de căldură, care au zguduit SUA, Canada, Europa și Asia. Mai mult ca niciodată se caută un răspuns referitor la rolul jucat de om în intensificarea schimbărilor climatice.

Ce rol are IPCC și de ce acesta este relevant pentru public

Fondat în anul 1988, rolul IPCC constă în a oferi politicienilor evaluări la fiecare șase sau șapte ani cu privire la știința, impactul și posibilele opțiuni de combatere a schimbărilor climatice. De-a lungul anilor, rapoartele acestui grupul interguvernamental de experți climatici afiliați ONU au început să fie luate în seamă din ce în ce mai mult, pe măsură ce scenariile preconizate au început să se adeverească tot mai mult.

În 2013, grupul interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale datorată efectelor activității umane transmitea că oamenii au fost „cauza dominantă” a încălzirii globale încă de la începutul anilor ‘50 ai secolului XX.

Raportul IPCC din 2013, care era însoțit de o astfel de concluzie, a ajutat, doi ani mai târziu, la crearea unui cadru de dialog între state în ceea ce privește problemele legate de mediu, care a culminat cu Acordul Climatic semnat în 2015 la Paris.

Pe lângă evaluările sale la șase sau șapte ani, IPCC a realizat, de asemenea, studii speciale privind mai multe întrebări științifice specifice în legătură cu clima și schimbarea mediului înconjurător. Spre exemplu, în 2018, IPCC a publicat un raport special privind impactul pe care îl va avea menținerea creșterii temperaturii globale sub 1,5 grade Celsius.

Acest document a avut un impact semnificativ asupra noilor generații, tot mai mulți tineri fiind dispuși să iasă în stradă pentru a cere un răspuns politic mult mai concret în privința problemelor legate de mediu. Tânăra activistă suedeză Greta Thunberg și mișcările globale precum Fridays For Future și Extinction Rebellion sunt cele mai cunoscut repere în această privință.

„Raportul special din 2018 a reprezentat într-adevăr un instrument pentru ca tinerii să folosească datele științifice pentru a-și orienta eforturile civice spre a-i îndemna pe politicieni la acțiune. Raportul ne-a surprins pe toți și a avut un impact puternic în a-i determina pe oamenii să se gândească la faptul că schimbările climatice nu reprezintă o mare problemă de viitor, ci una a prezentului, care se desfășoară chiar sub ochii noștri”, a declarat Ko Barrett, vicepreședinte al IPCC și directorul departamentului de cercetare în cadrul Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice a SUA.

Așteptările legate de viitorul raport al IPCC

Într-o interpretare asemănătoare cu evaluările anterioare, probabil că noul raport al IPCC se va concentra pe chestiunea rolului umanității în crearea crizei climatice.

În ultimul raport din 2013, autorii spuneau că încălzirea din anii ‘50 s-a datorat „cel mai probabil” din cauza activităților umane. Se așteaptă ca această perspectivă să fie consolidată și mai mult, în ciuda obiecțiilor unor țări.

„Noul raport va revizui această declarație generală de atribuire în ceea ce privește problemele generate de schimbările climatice. Evident, declarația va fi mai puternică și mai argumentată decât ceea ce am avut în trecut, tocmai din cauza încălzirii tot mai mari a planetei”, a transmis Corinne Le Quéré. Aceasta a mai spus că, mai mult ca sigur, „acesta va fi unul dintre punctele principale de negociere, care va fi discutat și examinat foarte atent, mai ales de reprezentanții celor 195 de guverne”.

Se preconizează, însă, că mulți participanți la acest maraton al discuțiilor privind schimbările climatice și soluțiile de combatere a acestora să fie mai preocupați de prezent și de viitor decât de problemele de responsabilitate care țin de trecut.

Totodată, în noul raport IPCC se va crea un nou capitol despre vreme și evenimente meteorologice extreme, care se produc într-un climat în schimbare.

Mulți dintre participanții la discuții vor dori să acorde mai multă atenție unor probleme urgente de mediu, precum sunt furtunile, inundațiile sau seceta cu o probabilitate scăzută, dar cu un impact ridicat, care au putut fi observate în întreaga lume în ultimele săptămâni.

„Față de ceea ce s-a întâmplat în trecut, de această dată, guvernele au cerut experților climatici ai IPCC să analizeze și evenimentele cu probabilitate scăzută, care ar putea fi potențial foarte dăunătoare”, a declarat profesoara Le Quéré. Acesta a mai spus că ne putem aștepta la mai multe informații în ceea ce privește impactul schimbărilor climatice, subliniind că „pentru aproape prima dată în evaluările realizate de IPCC, vor fi disponibile informații mai explicite despre riscurile asociate evenimentelor climatice extreme”.

Pe lângă noile informații privind creșterea nivelului mării și starea regiunii arctice și a Antarcticii, raportul de sinteză al IPCC va conține probabil noi informații despre șansele umanității de a menține creșterea temperaturii medii globale la o valoare de maxim 1,5 grade celsius până la sfârșitul acestui secol. De asemenea, acesta va evalua dacă guvernele sunt pe drumul cel bun pentru a atinge obiectivele convenite în Acordul Climatic de la Paris, negociat și aprobat de guvernele lumii în timpul COP 21.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.7.2021

Lăsați un comentariu


Stiri

BNS, despre creșterea cu 8% a salariului minim: Nesemnificativă faţă de creşterea preţurilor la energie

Vladimir Ionescu

Propunerea de majorare a salariului minim brut cu 8% ar avea un impact „absolut nesemnificativ” asupra venitului net al unui angajat plătit cu salariul minim,… Mai mult

Stiri

Comisia Europeană: Alegerile din Rusia s-au desfășurat într-o „atmosferă de intimidare”

Razvan Diaconu

Alegerile parlamentare desfăşurate de vineri până duminică în Rusia au fost „libere şi corecte”, a apreciat luni Kremlinul. Observatorii şi opoziţia manifestă îngrijorări majore privind… Mai mult

Stiri

Premierul l-a demis pe unul din cei mai eficienți funcționari guvernamentali: Octavian Berceanu, șeful Gărzii Naționale de Mediu

Vladimir Ionescu

Octavian Berceanu (foto), membru USR PLUS, a fost revocat de la conducerea Gărzii Naționale de Mediu. Decizia premierului Florin Cîțu a fost publicată luni în… Mai mult

Stiri

În Capitală nu mai există niciun pat liber la secțiile ATI pentru Covid – la nivel național mai sunt doar 19

Vladimir Ionescu

În Capitală și mai multe orașe mari – printre care Timișoara, Cluj și Craiova – nu mai exista luni niciun pat liber în secțiile de… Mai mult

Europa

Olanda vrea să interzică bancnota de 500 de euro și plățile în numerar de peste 5.000 de euro

Vladimir Ionescu

Ministrul olandez de Finanţe, Wopke Hoekstra, conduce o mişcare europeană pentru interzicerea folosirii bancnotei de 500 de euro şi a plăţilor în numerar de până… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis a plecat la New York la Adunarea Generală a ONU – SUA au cerut liderilor mondiali să nu participe fizic

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a plecat luni în Statele Unite, Administrația Prezidențială anunțând că șeful statului participă la ”la segmentul de nivel înalt al celei de-a… Mai mult

Europa

Polonia, obligată de CJUE să plătească Comisiei 500.000 euro zilnic, până închide mina de la Turow

Razvan Diaconu

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a decis luni că Polonia trebuie să plătească o penalitate zilnică de 500.000 de euro către Comisia Europeană… Mai mult