fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Cu ce cheltuieli de sănătate a intrat România, cu viteză, în criza Covid-19. Țara e pe primul loc în UE la mortalitatea din cauze tratabile

Diagnosticul sec pus în „State of Health in the EU”, România – Profilul Sănătății, apărut în noiembrie 2019 plasează țara noastră pe ultimul loc în… Mai mult

31.03.2020

La obiect

Cartofii şi legumele – marile probleme ale pieței românești: Producția vegetală pe 2019 – în scădere.

Producţia vegetală anunţată pentru anul 2019 a scăzut cu peste două milioane de tone şi a ajuns la circa 29,5 milioane tone. Cinci șesimi din… Mai mult

31.03.2020

La obiect

19 parlamentari reiau asaltul eșuat al lui Darius Vîlcov asupra furnizorilor de combustibili în agricultură, în favoarea marilor distribuitori

Un grup de 19 parlamentari încearcă modificarea Codul fiscal pentru a scoate din piata comerciantii engross de produse accizate (combustibili) care nu au depozite proprii.… Mai mult

30.03.2020

Analiză

Exportul românesc: balanța dintre „Materii prime” și „produse finite” – cheia drasticului deficit comercial

România a încheiat anul 2019 cu un deficit comercial crescut la 17,28 miliarde euro, adică nu mai puțin de 7,8% din PIB. În contextul acestui… Mai mult

30.03.2020

Experiența finlandeză – mic curs de civilizare digitală. Ce ar fi trebuit să facă ANAF pentru informatizare, transparență, eficiență

de Alexandra Pele , 28.11.2019

România a ratat ocazia de a avea un sistem modern, informatizat, de colectare a taxelor, deși s-a bucurat atât de expertiză din partea Băncii Mondiale (BM) și nu numai, precum și de experiența concretă a altor state, care au explicat, în detaliu, ce a presupus procesul de implementare, care au fost obstacolele și cum s-au rezolvat. Cel mai recent exemplu european este al Danemarcei, publicat într-un raport OECD.

Finlanda a început proiectul în primăvara lui 2014, valoarea investițiilor ridicându-se la 226 de milioane de euro, sumă pe care anticipează că o va amortiza până în 2021 doar din economiile realizate în ceea ce privește mentenanța și îmbunătățirea vechilor sisteme.

Experiența finlandeză – un mic curs de civilizare digitală

Ca multe administrații fiscale din lume, finlandezii aveau un sistem informatic propriu, construit în timp, intern, de la zero. Software-ul includea circa 200 de aplicații diferite (România are în jur de 300). În urma unei analize, s-a ajuns la concluzia că nu pot continua cu acel sistem, din cauza costurilor foarte mari care îl făceau ineficient. Cele două soluții identificate au fost fie achiziționarea unui sistem pe bucăți ”best-of-breed”, respectiv un sistem în care fiecare componentă să fie cea mai bună soluție pentru o anumită aplicație, fie să achiziționeze o soluție COTS – comprehensive commercial off-the-shelf solution (un sistem integrat, gata construit, personalizat pentru nevoile punctuale ale administrației finlandeze).

S-a ales a doua variantă (un sistem COTS trebuia să aibă și România în urma proiectului cu BM), motivele fiind explicate de Agenție:

  • COTS este un sistem complet integrat care permite circulația informațiilor dinspre și către toate departamentele Fiscului;
  • Sisteme similare au fost aplicate de alte administrații fiscale, ceea ce înseamnă că există multe informații cu privire la ce și cum funcționează cel mai bine, expertiză, bune practici etc;
  • Costurile sunt semnificativ mai reduse decât în cazul cumpărării sistemului pe bucăți.

Finlanda a realizat o investiție de 225 de milioane de euro, asigurând-și și mentenanța pe 15 ani.

Cum au ales sistemul

S-a format o echipă de proiect pentru care au fost selectați specialiști din fiecare departament al administrației fiscale. Principala temere a fost faptul că sistemul fiscal finlandez este complex și în anumite sectoare are prevederi specifice, care nu seamănă cu fiscalitatea altor state.

Această echipă a realizat o listă de obiective principale, lucruri pe care sistemul trebuia să știe să le facă.

Pentru selecția companiei și a sistemului specific, finlandezii au mizat mult pe experiența celei dintâi și popularitatea celui de-al doilea. Finlandezii au decis că vor o soluție informatică larg folosită, implementată de un prestator cu multă experiență și recomandat de alte administrații fiscale din lume. Costul a avut o pondere de 40% în scorul final, al doilea cel mai important criteriu fiind experiența companiei. Câștigătorul a fost desemnat în 2013, iar implementarea a început în primăvara lui 2014 (după soluționarea contestațiilor).

Cum l-au implementat

Administrația fiscală din Finlanda recomandă o analiză atentă a necesarului de personal. Având în vedere că o parte din angajați participă la implementarea efectivă a proiectului, trebuie asigurată buna funcționare a agențiilor teritoriale în lipsa acestui personal.

Apoi, trebuie identificate abilitățile de care angajații vor avea nevoie pentru a folosi noul sistem și automat eventuale necesități de instruire.

În cazul Finlandei, circa 180 de angajați ai administrației fiscale au lucrat full-time la implementarea sistemului. În proiect au fost implicați part-time alți 100 de angajați și 200 de instructori.

În primele faze ale proiectului, administrația fiscală din Finlanda recomandă clarificarea răspunsurilor la următoarele întrebări:

  • Scopul: Care sunt informațiile fiscale de care vom avea nevoie în viitor și din ce perioadă?
  • Inventarul datelor: Unde se află în prezent aceste informații?
  • Ce date pot fi convertite automat și care au nevoie de conversie manuală?
  • De ce informații va avea nevoie baza de dată operațională și care pot fi depozitate în arhive?

În final, finlandezi au procesat peste 6,15 milioane de conturi și 97,4 milioane de tranzacții, precum și 94,7 milioane de imagini.

”Un proiect de transformare COTS este o întreprindere uriașă și necesită un angajament și sprijin continuu din partea întregii organizații. În schimbul acestui angajament, administrația fiscală obține, dincolo de sistemul și beneficiile sale, o profesionalizare a personalului. Cantitatea de cunoștințe pe care oamenii o acumulează în proiectul de transformare este extrem de valoroasă și, de multe ori, astfel de cunoștințe nu există în nicio altă parte a organizației. Odată acumulată o astfel de experiență și expertiză, administrația este capabilă să o utilizeze în viitor ca forță de schimbare pentru orice sarcină”, este mesajul administrației fiscale finlandeze care a finalizat în acest an ultima parte a proiectului de digitalizare.

Cum a procedat România – pe dos

În cadrul proiectului cu Banca Mondială, de digitalizare a Fiscului, România ar fi trebuit să implementeze un sistem integrat de colectare a veniturilor bugetare. Acesta ar fi dus la interconectarea tuturor bazelor de date ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), la creșterea semnificativă a transparenței și, implicit, scăderea evaziunii și majorarea veniturilor bugetare.

Deși complicată, România s-ar fi putut ajuta din experiența altor state. Pentru buget, beneficiile ar fi fost uriașe, după cum rezultă din exemplul Bulgariei care a finalizat un proiect similar, tot cu Banca Mondială. ”Dacă am colecta TVA la rata de colectare a Bulgariei, România ar avea venituri bugetare cu 3,7 miliarde de euro (1,8% din PIB) mai mari”, explică Ionuț Dumitru, în numărul 96 al revistei CRONICILE Curs de Guvernare.

Ce se promite acum

România a decis să renunțe la acest program. Întrebată dacă ANAF are în vedere implementarea pe viitor a unui sistem integrat de colectare a veniturilor fiscale, președintele instituției, Mirela Călugăreanu, a precizat că strategia de informatizare a avut în vedere lecțiile învățate din proiectul eșuat cu Banca Mondială.

”Programul inițial la nivelul anului 2013 cu Banca Mondială a fost închis. În curând va apărea raportul public al Băncii și după ce va fi public putem să-l și comentăm, dar, încă o dată, a fost elaborată o strategie de informatizare a ANAF care cuprinde 14 proiecte majore. Noi am utilizat toată expertiza și toate informațiile, toate lecțiile pe care le-am învățat în colaborarea cu Banca Mondială în cadrul programului, o parte din proiecte au finanțare europeană, unele au finanțare de la buget, dar ne vom mai întâlni cu reprezentanții Băncii Mondiale pentru a vedea cum putem să continuăm colaborarea în viitor”, a declarat Mirela Călugăreanu în cadrul conferinței ”Buget și fiscalitate 2020: dinspre politica oficială spre mediul de afaceri”, organizată de cursdeguvernare.ro.

Cu alte cuvinte, instituția nu are un astfel de obiectiv, în ciuda rezultatelor foarte bune obținute de alte state și a informațiilor și expertizei detaliate pe care acestea le pun pune la dispoziția ANAF.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.11.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Bilanț coronavirus, miercuri: 344 de noi cazuri, creștere semnificativă a testărilor

Vladimir Ionescu

În ultimele 24 de ore au fost înregistrate alte 344 de noi cazuri de îmbolnăvire cu Covid-19, Pe teritoriul României au fost confirmate până în… Mai mult

Stiri

Armata preia și conducerea Spitalului Deva

Vladimir Ionescu

Medici militari vor prelua conducerea spitalului județean din Deva, așa cum s-a întâmplat la Suceava, a anunțat miercuri ministrul Sănătății, Nelu Tătaru. Decizia vine după… Mai mult

Stiri

Secretarul US Navy a demisionat după ce l-a ridiculizat pe fostul comandant al USS Roosevelt

Iulian Soare

Secretarul US Navy, Thomas Modly (foto), a demisionat marţi, după ce l-a criticat și ridiculizat pe fostul comandant al navei USS Theodore Roosevelt, care ceruse… Mai mult

Stiri

OMV Petrom: Vânzările de carburanți au scăzut cu 30% spre sfârșitul T1 / 2020

Adrian N Ionescu

Vânzările de carburanţi ale OMV Petrom (SNP) au suferit „o scădere abruptă de peste 30%” spre finalul Trimestrului 1 din 2020, iar „rata de utilizare… Mai mult

Europa

După 16 ore de discuții, miniștrii de finanțe din zona euro Nu au reușit să ajungă la un acord privind măsurile de salvare

Alexandra Pele

Miniștrii de finanțe din zona euro nu au reușit să cadă de acord asupra unei strategii de atenuare a impactului economic generat de pandemia Covid-19,… Mai mult

Europa

Comisia Europeană renunță la adoptarea planului de ieșire din carantină din cauza reacțiilor ostile ale unor capitalele UE

Iulian Soare

Comisia Europeană a fost forțată de reacția câtorva state membre să renunțe la prezentarea ”foii de parcurs” de ridicare a restricțiilor împuse de pandemia coronavirus.… Mai mult

Europa

Președintele Consiliului European al Cercetării a demisionat din cauza răspunsului necoordonat al UE la pandemia cu noul coronavirus

Iulian Soare

Mauro Ferrari (foto), un reputat expert în nanomedicină, a demisionat marți de la conducerea Consiliului European al Cercetării după numai trei luni de la preluarea… Mai mult