fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Institutul de la Măgurele nu mai are Consiliu Științific – 95 de cercetători cer demiterea directorului general, Ministerul pregătește clarificarea legislației

Aproape 100 de cercetători de la celebrul Institut Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei solicită într-o scrisoare deschisă înlocuirea din… Mai mult

24.06.2020

Analiză

Prețurile energiei – România, fruntașă la scumpirea curentului electric și la ieftinirea gazelor naturale

România s-a situat în a doua jumătate a anului 2019 pe locul patru între statele membre UE la creșterea prețului curentului electric livrat consumatorilor casnici,… Mai mult

24.06.2020

Chestiunea

Planul, proiectele și hărțile megaproiectului de relansare economică a UE propus de Institutul de Studii Economice din Viena. România – între marii beneficiari

Institutul pentru Studii Economice din Viena propune un plan de investiții în valoare de 2.000 de miliarde de euro, care s-ar putea realiza în următorii… Mai mult

23.06.2020

Europa

Tabloul european al Inovării 2020: Marile probleme ale României, care are un decalaj de peste 68% față de media UE

România rămâne cel mai slab inovator din UE, cu un scor în clasamentul indicatorilor de anul trecut situat la doar 31,6% din performanța media a… Mai mult

23.06.2020

Experiența finlandeză – mic curs de civilizare digitală. Ce ar fi trebuit să facă ANAF pentru informatizare, transparență, eficiență

de Alexandra Pele , 28.11.2019

România a ratat ocazia de a avea un sistem modern, informatizat, de colectare a taxelor, deși s-a bucurat atât de expertiză din partea Băncii Mondiale (BM) și nu numai, precum și de experiența concretă a altor state, care au explicat, în detaliu, ce a presupus procesul de implementare, care au fost obstacolele și cum s-au rezolvat. Cel mai recent exemplu european este al Danemarcei, publicat într-un raport OECD.

Finlanda a început proiectul în primăvara lui 2014, valoarea investițiilor ridicându-se la 226 de milioane de euro, sumă pe care anticipează că o va amortiza până în 2021 doar din economiile realizate în ceea ce privește mentenanța și îmbunătățirea vechilor sisteme.

Experiența finlandeză – un mic curs de civilizare digitală

Ca multe administrații fiscale din lume, finlandezii aveau un sistem informatic propriu, construit în timp, intern, de la zero. Software-ul includea circa 200 de aplicații diferite (România are în jur de 300). În urma unei analize, s-a ajuns la concluzia că nu pot continua cu acel sistem, din cauza costurilor foarte mari care îl făceau ineficient. Cele două soluții identificate au fost fie achiziționarea unui sistem pe bucăți ”best-of-breed”, respectiv un sistem în care fiecare componentă să fie cea mai bună soluție pentru o anumită aplicație, fie să achiziționeze o soluție COTS – comprehensive commercial off-the-shelf solution (un sistem integrat, gata construit, personalizat pentru nevoile punctuale ale administrației finlandeze).

S-a ales a doua variantă (un sistem COTS trebuia să aibă și România în urma proiectului cu BM), motivele fiind explicate de Agenție:

  • COTS este un sistem complet integrat care permite circulația informațiilor dinspre și către toate departamentele Fiscului;
  • Sisteme similare au fost aplicate de alte administrații fiscale, ceea ce înseamnă că există multe informații cu privire la ce și cum funcționează cel mai bine, expertiză, bune practici etc;
  • Costurile sunt semnificativ mai reduse decât în cazul cumpărării sistemului pe bucăți.

Finlanda a realizat o investiție de 225 de milioane de euro, asigurând-și și mentenanța pe 15 ani.

Cum au ales sistemul

S-a format o echipă de proiect pentru care au fost selectați specialiști din fiecare departament al administrației fiscale. Principala temere a fost faptul că sistemul fiscal finlandez este complex și în anumite sectoare are prevederi specifice, care nu seamănă cu fiscalitatea altor state.

Această echipă a realizat o listă de obiective principale, lucruri pe care sistemul trebuia să știe să le facă.

Pentru selecția companiei și a sistemului specific, finlandezii au mizat mult pe experiența celei dintâi și popularitatea celui de-al doilea. Finlandezii au decis că vor o soluție informatică larg folosită, implementată de un prestator cu multă experiență și recomandat de alte administrații fiscale din lume. Costul a avut o pondere de 40% în scorul final, al doilea cel mai important criteriu fiind experiența companiei. Câștigătorul a fost desemnat în 2013, iar implementarea a început în primăvara lui 2014 (după soluționarea contestațiilor).

Cum l-au implementat

Administrația fiscală din Finlanda recomandă o analiză atentă a necesarului de personal. Având în vedere că o parte din angajați participă la implementarea efectivă a proiectului, trebuie asigurată buna funcționare a agențiilor teritoriale în lipsa acestui personal.

Apoi, trebuie identificate abilitățile de care angajații vor avea nevoie pentru a folosi noul sistem și automat eventuale necesități de instruire.

În cazul Finlandei, circa 180 de angajați ai administrației fiscale au lucrat full-time la implementarea sistemului. În proiect au fost implicați part-time alți 100 de angajați și 200 de instructori.

În primele faze ale proiectului, administrația fiscală din Finlanda recomandă clarificarea răspunsurilor la următoarele întrebări:

  • Scopul: Care sunt informațiile fiscale de care vom avea nevoie în viitor și din ce perioadă?
  • Inventarul datelor: Unde se află în prezent aceste informații?
  • Ce date pot fi convertite automat și care au nevoie de conversie manuală?
  • De ce informații va avea nevoie baza de dată operațională și care pot fi depozitate în arhive?

În final, finlandezi au procesat peste 6,15 milioane de conturi și 97,4 milioane de tranzacții, precum și 94,7 milioane de imagini.

”Un proiect de transformare COTS este o întreprindere uriașă și necesită un angajament și sprijin continuu din partea întregii organizații. În schimbul acestui angajament, administrația fiscală obține, dincolo de sistemul și beneficiile sale, o profesionalizare a personalului. Cantitatea de cunoștințe pe care oamenii o acumulează în proiectul de transformare este extrem de valoroasă și, de multe ori, astfel de cunoștințe nu există în nicio altă parte a organizației. Odată acumulată o astfel de experiență și expertiză, administrația este capabilă să o utilizeze în viitor ca forță de schimbare pentru orice sarcină”, este mesajul administrației fiscale finlandeze care a finalizat în acest an ultima parte a proiectului de digitalizare.

Cum a procedat România – pe dos

În cadrul proiectului cu Banca Mondială, de digitalizare a Fiscului, România ar fi trebuit să implementeze un sistem integrat de colectare a veniturilor bugetare. Acesta ar fi dus la interconectarea tuturor bazelor de date ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), la creșterea semnificativă a transparenței și, implicit, scăderea evaziunii și majorarea veniturilor bugetare.

Deși complicată, România s-ar fi putut ajuta din experiența altor state. Pentru buget, beneficiile ar fi fost uriașe, după cum rezultă din exemplul Bulgariei care a finalizat un proiect similar, tot cu Banca Mondială. ”Dacă am colecta TVA la rata de colectare a Bulgariei, România ar avea venituri bugetare cu 3,7 miliarde de euro (1,8% din PIB) mai mari”, explică Ionuț Dumitru, în numărul 96 al revistei CRONICILE Curs de Guvernare.

Ce se promite acum

România a decis să renunțe la acest program. Întrebată dacă ANAF are în vedere implementarea pe viitor a unui sistem integrat de colectare a veniturilor fiscale, președintele instituției, Mirela Călugăreanu, a precizat că strategia de informatizare a avut în vedere lecțiile învățate din proiectul eșuat cu Banca Mondială.

”Programul inițial la nivelul anului 2013 cu Banca Mondială a fost închis. În curând va apărea raportul public al Băncii și după ce va fi public putem să-l și comentăm, dar, încă o dată, a fost elaborată o strategie de informatizare a ANAF care cuprinde 14 proiecte majore. Noi am utilizat toată expertiza și toate informațiile, toate lecțiile pe care le-am învățat în colaborarea cu Banca Mondială în cadrul programului, o parte din proiecte au finanțare europeană, unele au finanțare de la buget, dar ne vom mai întâlni cu reprezentanții Băncii Mondiale pentru a vedea cum putem să continuăm colaborarea în viitor”, a declarat Mirela Călugăreanu în cadrul conferinței ”Buget și fiscalitate 2020: dinspre politica oficială spre mediul de afaceri”, organizată de cursdeguvernare.ro.

Cu alte cuvinte, instituția nu are un astfel de obiectiv, în ciuda rezultatelor foarte bune obținute de alte state și a informațiilor și expertizei detaliate pe care acestea le pun pune la dispoziția ANAF.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.11.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Remdesivir, primul medicament împotriva Covid-19 autorizat de UE. SUA a cumpărat 90% din producția următoarelor 3 luni

Razvan Diaconu

Comisia Europeană a autorizat vineri “punerea pe piaţă condiţionată” a antiviralului Remdesivir la nivelul Uniunii Europene, utilizat în tratamentul pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus. Compania… Mai mult

Stiri

Alpha Bank România lansează aplicația care transformă telefonul mobil în POS

Vladimir Ionescu

Alpha Bank este prima bancă din România care va lansa o aplicație ce transformă telefonul mobil în POS. Soluția este compatibilă cu dispozitivele mobile Android… Mai mult

Stiri

Resursele României, exploatate fără plata taxelor și redevențelor – dezastru la ANRM constatat de Corpul de control al premierului

Razvan Diaconu

Guvernul a anunțat vineri că a transmis Parchetului raportul de control pe care Corpul de Control al premierului l-a finalizat recent la Agenția Națională pentru… Mai mult

Stiri

Majoritatea companiilor germane din România văd o scădere de până la 50% a afacerilor – sondaj AHK

Adrian N Ionescu

Mai mult de jumătate din companiile germane din România se aşteaptă la scăderi ale cifrei de afaceri între 10 şi 50%, în 2020, iar un… Mai mult

Europa

Eurostat: Marja de profit a companiilor din zona euro, cea mai pronunțată scădere din ultimii 20 de ani în primul trimestru

Vladimir Ionescu

Marjele de profit ale companiilor din zona euro au scăzut la 37,9% în primul trimestru din 2020, față de 39,6% în T4 din 2019, odată… Mai mult

Stiri

Riscul de nerambursare a creditelor a devenit sever – Sondaj BNR

Adrian N Ionescu

Băncile consideră că riscul nerambursării creditelor companiilor și ale persoanelor fizice a crescut în primul trimestru direct la nivelul maxim, „sever”, de la nivelul „moderat… Mai mult

Europa

Plafonarea comisioanelor interbancare pentru carduri a produs economii de 2 miliarde de euro pe an

Alexandra Pele

Comisioanele bancare suportate de comercianții și consumatorii europeni au scăzut semnificativ în ultimii doi ani, pe fondul noilor reglementări europene care au generat economii de… Mai mult