fbpx
joi

21 octombrie, 2021

România – Administrație Digitală

Drumul cel mai scurt către relația normală dintre cetățean și stat

Experiența finlandeză – mic curs de civilizare digitală. Ce ar fi trebuit să facă ANAF pentru informatizare, transparență, eficiență

28 noiembrie, 2019

România a ratat ocazia de a avea un sistem modern, informatizat, de colectare a taxelor, deși s-a bucurat atât de expertiză din partea Băncii Mondiale (BM) și nu numai, precum și de experiența concretă a altor state, care au explicat, în detaliu, ce a presupus procesul de implementare, care au fost obstacolele și cum s-au rezolvat. Cel mai recent exemplu european este al Danemarcei, publicat într-un raport OECD.

Finlanda a început proiectul în primăvara lui 2014, valoarea investițiilor ridicându-se la 226 de milioane de euro, sumă pe care anticipează că o va amortiza până în 2021 doar din economiile realizate în ceea ce privește mentenanța și îmbunătățirea vechilor sisteme.

Experiența finlandeză – un mic curs de civilizare digitală


Ca multe administrații fiscale din lume, finlandezii aveau un sistem informatic propriu, construit în timp, intern, de la zero. Software-ul includea circa 200 de aplicații diferite (România are în jur de 300). În urma unei analize, s-a ajuns la concluzia că nu pot continua cu acel sistem, din cauza costurilor foarte mari care îl făceau ineficient. Cele două soluții identificate au fost fie achiziționarea unui sistem pe bucăți ”best-of-breed”, respectiv un sistem în care fiecare componentă să fie cea mai bună soluție pentru o anumită aplicație, fie să achiziționeze o soluție COTS – comprehensive commercial off-the-shelf solution (un sistem integrat, gata construit, personalizat pentru nevoile punctuale ale administrației finlandeze).

S-a ales a doua variantă (un sistem COTS trebuia să aibă și România în urma proiectului cu BM), motivele fiind explicate de Agenție:

  • COTS este un sistem complet integrat care permite circulația informațiilor dinspre și către toate departamentele Fiscului;
  • Sisteme similare au fost aplicate de alte administrații fiscale, ceea ce înseamnă că există multe informații cu privire la ce și cum funcționează cel mai bine, expertiză, bune practici etc;
  • Costurile sunt semnificativ mai reduse decât în cazul cumpărării sistemului pe bucăți.

Finlanda a realizat o investiție de 225 de milioane de euro, asigurând-și și mentenanța pe 15 ani.

Cum au ales sistemul

S-a format o echipă de proiect pentru care au fost selectați specialiști din fiecare departament al administrației fiscale. Principala temere a fost faptul că sistemul fiscal finlandez este complex și în anumite sectoare are prevederi specifice, care nu seamănă cu fiscalitatea altor state.


Această echipă a realizat o listă de obiective principale, lucruri pe care sistemul trebuia să știe să le facă.

Pentru selecția companiei și a sistemului specific, finlandezii au mizat mult pe experiența celei dintâi și popularitatea celui de-al doilea. Finlandezii au decis că vor o soluție informatică larg folosită, implementată de un prestator cu multă experiență și recomandat de alte administrații fiscale din lume. Costul a avut o pondere de 40% în scorul final, al doilea cel mai important criteriu fiind experiența companiei. Câștigătorul a fost desemnat în 2013, iar implementarea a început în primăvara lui 2014 (după soluționarea contestațiilor).

Cum l-au implementat

Administrația fiscală din Finlanda recomandă o analiză atentă a necesarului de personal. Având în vedere că o parte din angajați participă la implementarea efectivă a proiectului, trebuie asigurată buna funcționare a agențiilor teritoriale în lipsa acestui personal.

Apoi, trebuie identificate abilitățile de care angajații vor avea nevoie pentru a folosi noul sistem și automat eventuale necesități de instruire.

În cazul Finlandei, circa 180 de angajați ai administrației fiscale au lucrat full-time la implementarea sistemului. În proiect au fost implicați part-time alți 100 de angajați și 200 de instructori.

În primele faze ale proiectului, administrația fiscală din Finlanda recomandă clarificarea răspunsurilor la următoarele întrebări:

  • Scopul: Care sunt informațiile fiscale de care vom avea nevoie în viitor și din ce perioadă?
  • Inventarul datelor: Unde se află în prezent aceste informații?
  • Ce date pot fi convertite automat și care au nevoie de conversie manuală?
  • De ce informații va avea nevoie baza de dată operațională și care pot fi depozitate în arhive?

În final, finlandezi au procesat peste 6,15 milioane de conturi și 97,4 milioane de tranzacții, precum și 94,7 milioane de imagini.

”Un proiect de transformare COTS este o întreprindere uriașă și necesită un angajament și sprijin continuu din partea întregii organizații. În schimbul acestui angajament, administrația fiscală obține, dincolo de sistemul și beneficiile sale, o profesionalizare a personalului. Cantitatea de cunoștințe pe care oamenii o acumulează în proiectul de transformare este extrem de valoroasă și, de multe ori, astfel de cunoștințe nu există în nicio altă parte a organizației. Odată acumulată o astfel de experiență și expertiză, administrația este capabilă să o utilizeze în viitor ca forță de schimbare pentru orice sarcină”, este mesajul administrației fiscale finlandeze care a finalizat în acest an ultima parte a proiectului de digitalizare.

Cum a procedat România – pe dos

În cadrul proiectului cu Banca Mondială, de digitalizare a Fiscului, România ar fi trebuit să implementeze un sistem integrat de colectare a veniturilor bugetare. Acesta ar fi dus la interconectarea tuturor bazelor de date ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), la creșterea semnificativă a transparenței și, implicit, scăderea evaziunii și majorarea veniturilor bugetare.

Deși complicată, România s-ar fi putut ajuta din experiența altor state. Pentru buget, beneficiile ar fi fost uriașe, după cum rezultă din exemplul Bulgariei care a finalizat un proiect similar, tot cu Banca Mondială. ”Dacă am colecta TVA la rata de colectare a Bulgariei, România ar avea venituri bugetare cu 3,7 miliarde de euro (1,8% din PIB) mai mari”, explică Ionuț Dumitru, în numărul 96 al revistei CRONICILE Curs de Guvernare.

Ce se promite acum

România a decis să renunțe la acest program. Întrebată dacă ANAF are în vedere implementarea pe viitor a unui sistem integrat de colectare a veniturilor fiscale, președintele instituției, Mirela Călugăreanu, a precizat că strategia de informatizare a avut în vedere lecțiile învățate din proiectul eșuat cu Banca Mondială.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

”Programul inițial la nivelul anului 2013 cu Banca Mondială a fost închis. În curând va apărea raportul public al Băncii și după ce va fi public putem să-l și comentăm, dar, încă o dată, a fost elaborată o strategie de informatizare a ANAF care cuprinde 14 proiecte majore. Noi am utilizat toată expertiza și toate informațiile, toate lecțiile pe care le-am învățat în colaborarea cu Banca Mondială în cadrul programului, o parte din proiecte au finanțare europeană, unele au finanțare de la buget, dar ne vom mai întâlni cu reprezentanții Băncii Mondiale pentru a vedea cum putem să continuăm colaborarea în viitor”, a declarat Mirela Călugăreanu în cadrul conferinței ”Buget și fiscalitate 2020: dinspre politica oficială spre mediul de afaceri”, organizată de cursdeguvernare.ro.

Cu alte cuvinte, instituția nu are un astfel de obiectiv, în ciuda rezultatelor foarte bune obținute de alte state și a informațiilor și expertizei detaliate pe care acestea le pun pune la dispoziția ANAF.

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...