Bugetul general consolidat a înregistrat la finele semestrului I din 2016 un deficit de 3,85 miliarde lei, sumă echivalentă cu ceva mai mult de 0,5% din PIB estimat pentru anul în curs. Peste trei miliarde lei s-au acumulat pe minus doar în luna iunie, ceea ce constituie o evoluție îngrijorătoare. Rezultatul este mult sub performanța de anului trecut, când după primele șase luni soldul bugetului a fost pozitiv (+0,59% din PIB).
Rezultatul a fost cu circa 8 miliarde lei mai slab decât în prima jumătate a lui 2015. De reținut, însă, explicația revine în proporție de numai 28% reducerii veniturilor totale (-2,22 miliarde lei față de anul trecut), în timp ce partea principală, adică 72%, a revenit majorării cheltuielilor (+5,83 miliarde lei). Ceea ce arată că angajamentele suplimentare luate de stat nu au avut asigurată și finanțarea din impozite și taxe.
Orientarea spre creșterea veniturilor, îndeosebi pe zona bugetară și de asigurări sociale, s-a făcut în detrimentul investițiilor publice și a condus la diminuarea sumelor nerambursabile primite de la UE în contul plăților efectuate pentru aceste investiții. Minusul de aici s-a mai diminuat față de luna precedentă dar a rămas de aproape un miliard de lei.
Sporul de încasări la bugetul asigurărilor sociale (1,76 miliarde lei) a fost urmarea stimulării creșterii economice pe baza consumului intern prin majorarea considerabilă a veniturilor populației. De reținut, însă, el s-a situat mult sub majorarea cheltuielilor cu asistența socială (+2,97 miliarde lei), rezultând astfel o înrăutățire a situației finanțelor publice.
Sintetic, după prima jumătate a acestui an și măsurile luate de Executivele care s-au succedat, în loc de 4,2 miliarde de lei excedent suntem cu banii statului la -3,8 miliarde lei deficit (vezi tabelul).
În termeni nominali, evoluția mai slabă în plan bugetar față de anul anterior pare a fi cauzată de creșterea cheltuielilor. Dar, dacă se ține cont de creșterea economică de 4,3% brut și de păstrarea proporțiilor în raport cu anul anterior, în termeni relativi la PIB, problema se află, de fapt, pe partea de venituri, unde se conturează plasarea la finele anului sub pragul de 30% din PIB. Adică numai două treimi din media statelor UE.
Execuția bugetară la 6 luni confirmă nesustenabilitatea diminuării semnificative a fiscalității, simultan cu stimularea consumului pe calea majorării cu peste zece procente și în creștere a sumelor alocate salariilor din sectorul bugetar (+10,7%). În context, trebuie semnalată și creșterea cheltuielilor cu asistența socială, la o valoare (+8%) aproape dublă în raport cu creșterea economică.
De reținut, a avut loc și inversarea trendului de scădere în plata dobânzilor din anii anteriori. Acestea au ajuns să însumeze la mijlocul anului în curs 6,32 miliarde lei față de 5,77 miliarde lei în prima jumătate a lui 2015. Interesant, acest fapt s-a produs în condițiile în care ponderea datoriei publice în PIB a fost în scădere, de la 38,4% la finele anului trecut la 37,6% după primul trimestru din 2016.
Pe capitole de cheltuieli, se remarcă ieșirea clară din anvelopa salarială de 7% din PIB recomandată de instituțiile internaționale și asumată anterior de țara noastră iar fenomenul nu poate decât să se accentueze până la finalul acestui an electoral.
De asemeni, se observă o creștere de circa trei miliarde lei pe partea de asistență socială concretizată în majorarea ușoară a ponderii acesteia în PIB (+0,1%).
Prin contrast, apar reduceri de alocări ale banilor publici pe segmentele de bunuri și servicii (-0,1% din PIB) și, mai ales, proiecte externe cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (-0,2% din PIB). Ce-i drept apare și o creștere aparent spectaculoasă la proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014 – 2020 (de la 480 milioane lei la 950 milioane lei). Aceasta dă bine procentual (+98%) dar apare față de un nivel de plecare relativ redus.
Una peste alta, se pot deja decela deplasări de fonduri dinspre partea de investiții către partea de consum. Altfel spus, prin execuția bugetară curentă, s-a deplasat accentul ( oricum destul de slab) dinspre dezvoltare pe termen mediu și lung către consum pe termen scurt. Tendință care pare a se accentua și nu poate continua fără să afecteze echilibrele necesare unei dezvoltări continue.
Urmărește-ne pe Google News
