Execuția: -8% din PIB, deficit bugetar la 11 luni. Combaterea pandemiei s-a suprapus peste majorarea beneficiilor sociale

Deficitul bugetului general consolidat pe primele unsprezece luni din 2020 a fost mai mare cu circa 47 miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi a urcat la peste 84 de miliarde lei (8% din PIB-ul estimat oficial la 1.050,5 miliarde lei), potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.

De reținut, încasările pe primele unsprezece luni au crescut la 27,7% din PIB, peste cele 27,3% consemnate în aceeași perioadă a anului trecut. Din suma suplimentară intrată în visteria publică, aproape patru cincimi au provenit din creșterea spectaculoasă a sumelor primite de la UE în contextul efectelor pandemiei (+430%, adică ceva mai mult de un miliard de lei).

Astfel, creșterea semnificativă a deficitului public a fost cauzată exclusiv de majorarea cheltuielilor. Acestea au urcat cu ceva mai mult de 48 de miliarde lei (4,9 puncte procentuale raportat la PIB). Menționăm că deficitul pe 2019 a fost estimat la 9,1% din PIB, potrivit datelor comunicate la ultima rectificare pe anul în curs. De unde rezultă că în decembrie ar mai rămâne spațiu pentru a adăuga un minus de circa 12 miliarde lei.

Încasările din TVA – reduse considerabil, cele din accize s-au păstrat

În pofida unei cifra de afaceri în comerț majorate (+2% la 10 luni, potrivit celor mai recente date) încasările din TVA s-au redus considerabil față de aceeași perioadă a anului trecut (-5,62 miliarde lei, adică aproape -10% în termeni nominali). Reducere explicată prin creșterea rambursărilor de TVA cu aproape 2 miliarde lei (pentru a asigura companiilor un nivel de lichiditate suplimentar) și prin prorogarea termenului de plată a obligațiilor fiscale declarate.

Deși afectate pe partea de produse energetice prin scăderea consumului de carburanți (încasările s-au diminuat cu peste 14%), accizele s-au păstrat aproape la același nivel prin avansul înregistrat la produsele din tutun (circa 12%), ca urmare a programului de majorare treptată a accizelor (românii plătesc cele mai mari taxe din UE la acest capitol, raportat la puterea de cumpărare).

Cea mai importantă componentă a veniturilor bugetare, contribuțiile de asigurări, a înregistrat o diminuare marginală (101,4 miliarde lei față de 101,6 miliarde lei în aceeași perioadă din 2019) iar la impozitul pe salarii și venit s-au încasat în plus aproape un miliard de lei (circa 22 miliarde lei față de 21 miliarde lei).

De subliniat deficitele la care au ajuns bugetele de asigurări sociale și de sănătate, care însumate au depășit șase miliarde de lei. Dincolo de problemele cauzate de pandemie și de  impozitele cronic subdimensionate aplicate în aceste domenii față de necesități, acești bani vor trebui acoperiți prin transferuri de la bugetul de stat în ultima lună a anului (adică jumătate din restul de deficit programat e deja antamat).

Avansul cheltuielilor, aproape 15% per total

Avansul cheltuielilor a ajuns după primele 11 luni ale anului la 14,8% în raport cu aceeași perioadă din 2019, în condițiile în care au trebuit efectuate cheltuieli excepționale pentru combaterea efectelor epidemiei Covid dar și a majorării unor beneficii sociale, cu prețul creșterii semnificative a datoriei publice (de la circa 35% din PIB spre 43% din PIB, ceea ce corespunde cu deficitul bugetar înregistrat).

De reținut creșterea cu 27,5% a sumelor achitate în contul participării la proiectele cu finanțare externă nerambursabilă și avansul pe segmentul de cheltuieli de capital (+10,5%), care reflectă o modificare evidentă de atitudine în favoarea investițiilor, menite să stimuleze o dezvoltare durabilă pe termen lung.

Din păcate, pe fondul efectelor negative induse de pandemie (-5,1% PIB după primele trei trimestre ale anului 2020), chiar dacă ritmul de creștere al cheltuielilor cu salariile bugetarilor a fost adus la un nivel ceva mai rezonabil (+7%), cheltuielile sociale au continuat să crească exagerat ( peste 22%), ceea ce explică în bună parte necesitățile considerabil sporite de finanțare și majorarea îngrijorătoare a sumelor achitate la creditele DEJA CONTRACTATE (+21%).

În fine, dar nu în ultimul rând, ar merita o atenție sporită evoluțiile înregistrate ÎNAINTE de pandemie pe categorii de cheltuieli (motiv pentru care vă prezentăm spre reflecție și datele la 11 luni din 2018). Evoluții care explică de ce am avut un spațiu de manevră extrem de limitat la apariția unei probleme externe majore, de ce au trebuit limitate indexările promise și de ce nu am putut să facem investiții mai consistente, care să ajute la o revenire economică rapidă.