Decalajele de dezvoltare între cele opt regiuni de dezvoltare ale României se vor menține cel puțin până în anul 2018 iar decalajele salariale între aceste regiuni vor crește pe parcursul următorilor trei ani, potrivit datelor publicate de Comisia Națională de Prognoză.
Raportul maxim la nivelul PIB/locuitor va fi de circa 3,8 la 1, între Regiunea București-Ilfov și Regiunea de Nord-Est, în timp ce salariile medii din cea mai prosperă parte a României vor fi cu 76% mai mari decât în cea mai săracă.
Regiunea Vest a fost aleasă ca reper pentru că este cea mai dezvoltată din România cu excepția zonei Capitalei, care are un specific aparte. De asemeni, reprezintă o referință bună pentru că, în perioada 2015 – 2018, prognoza CNP indică exact același ritm de creștere al PIB/locuitor precum cel care se va produce la nivel național, și anume 15,4%.
Prin corelarea celor doi indicatori prezentați, ar trebui remarcat faptul că salariile sunt mai mici în regiunea București- Ilfov decât ar da dreptul rezultatele economice consemnate oficial, după cum în celelalte regiuni salariile sunt mai ridicate decât s-ar justifica prin raportare la nivelul PIB/locuitor.
De aceea, tendința de scădere a salariilor relativ la reperul constituit de regiunea Vest nu este surprinzătoare.
Doar dimensiunea acestui fenomen ar putea să constituie un motiv de îngrijorare, cu cele două regiuni din partea de est a României în pierdere sensibilă de viteză (aproape zece procente) și cu ajustarea record din Oltenia (de la un destul de bizar 104,4% la doar 93,1%, care o păstrează, însă, în topul național).
Componența pe județe a regiunilor României
–Nord-Est : Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui
-Sud-Est : Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea, Vrancea
-Sud Muntenia : Argeș, Călărași, Dâmbovița, Ialomița, Giurgiu, Prahova,Teleorman
-Sud-Vest Oltenia : Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea
-Nord-Vest : Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-Mare, Sălaj
-Centru : Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu
-București-Ilfov : București, Ilfov
-Vest : Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș
Chestiunea convergenței interne a nivelului de trai este cel puțin la fel de importantă ca și cea a convergenței cu media UE la nivel național.
Datele referitoare la PIB-ul regional față de referința europeană arată că declajele s-au mărit iar Bucureștiul a recuperat mult mai repede distanța care ne separă de Occident decât restul țării (circa 2% pe an față de 1,2% media națională).
Datele prezentate de Eurostat arată că politica de reducere a decalajelor la nivel regional în România a fost inexistentă.
Mai mult, aproape invariabil, cu cât o parte a țării a fost mai săracă, ea a recuperat mai puțin față de media europeană nu doar în termeni absoluți dar, surprinzător, și în termeni relativi. Ceea ce marchează dezechilibrele existente și explică adâncirea decalajelor.
Desigur, se pot invoca mai mulți factori care au contribuit la aceste evoluții, precum concentrarea excesivă a investițiilor străine în regiunile deja mai dezvoltate, restricțiile impuse de UE în privința tratamentului fiscal mai avantajos pentru zonele sărace, mobilitatea redusă a forței de muncă ( în legătură și cu procentajul record de proprietari de case la nivel european) sau infrastuctura prea puțin dezvoltată.
Dar asta nu scuză pasivitatea decidenților de politici guvernamentale, de tip laissez-faire, în materie de dirijare a investițiilor ( fie ele străine sau private). Și nici acceptarea ca pe un dat de la natură a unei situații nefirești pentru asigurarea coeziunii sociale și naționale.
Cel mai bun exemplu la nivel european, la care ar trebui să reflectăm, este Germania. Aceasta, deși a absorbit fosta RDG, are cele mai reduse decalaje la nivel regional din UE, chiar dacă are capitala Berlin ( doar 113% din media UE !) plasată mult sub nivelul Bucureștiului.
Urmărește-ne pe Google News
2 răspunsuri
1.La ce mai putem reflecta, daca investitiile straine au disparut, iar Romania nu are nici un proiect de reconstructie economica si industriala?Cine sa investeasca in Romania, cind indicele de competitivitate/functionalitate economica este 74, mai prost decit al tarilor africane?
Iata ce raspuns am primit de la CANCELARIA PRIMULUI MINISTRU, la propunerea din iulie 2015 (facuta si anterior) de a-i pune la dispozitie un „Proiect de reconstructie economica si industriala” a tarii, care daca nu este perfect sau complet, putea fi macar un inceput in Romania, urmat si imbunatatit de altii.El este axat si pe cresterea competitivitatii economice nationale.
Iata textul integral al raspunsului:
– Cancelaria Primului Ministru -.
Nr. 15D/6865/08.07.2015 – Directia Relatii Publice.
D-lui Caliman Eugen
Referitor la memoriul dumneavoastra, va facem cunoscut ca am luat act de sugestiile si propunerile formulate.
Va asiguram de intreaga noastra disponibilitate.
Cu stima,
L.S Semnat: indescifrabil.
Cu asta au terminat cu proiectul, traiasca Codul Fiscal!
2.Strategia Nationala pentru Dezvoltare Regionala 2014-2020, a Ministerului Dezvoltarii Regionale, care pleaca de la „viziunea Guvernului privind imbunatatirea calitatii vietii” – in obiectivul general si cele specifice, cuprinde de la pag. 235 o adevarata logoree economica, pe 72 de pagini, repetata de 20 de ani.
Se inventariaza ca intr-o „geografie economica”, punctele slabe(ocupare forta de munca, starea rutiera, resursele naturale, etc.) cit si cele pozitive din regiuni, dar in cele 72 de pagini de „OBIECTIVE” de realizat, nu exista nici un obiectiv concret sau un „proiect economic” concret, a carui realizare sa aduca ceva locuri de munca sau noi intreprinderi.Strategiile teoretice sint SUROGATELE economice ce inlocuiesc lipsa de viziune si proiecte pro-active la nivel national cu desfasurare regionala, judeteana si locala.Lipsa de proiecte concrete, care sa MATERIALIZEZE strategiile nu putea conduce decit la cresterea disparitatilor, fiindca economia se dezvolta de la „sine”, doar in zonele deja dezvoltate/active economic.In rest, dezvoltarea trebuie initiata si ORGANIZATA de un „proiect national”.
Acest lucru este insa imposibil, fiindca Guvernul si coalitia de la Guvernare refuza orice este contra „proiectelor electorale” sau vine dinafara PSD.Altfel este inexplicabil refuzul unui proiect economic, macar din curiozitate stiintifica – si respect pentru efortul de a incerca ceva, intr-o tara esuata economic si industrial.
3.In Gorj FMI dispune inchiderea C.E.Oltenia in 2018, motiv pentru care am propus acestuia si Consiliului Judetean Gorj, o schita/proiect de „transformare” a acestuia, in nucleu de dezvoltare economica locala – pastrind in masura rentabilitatii exploatarea carbunelui si productia de energie electrica.Urmeaza sa informez public, asupra rezultatului – fiindca disparitia C.E.Oltenia,inseamna un desert economic in Oltenia…
In rest, scuze portalului, pentru expunerea si de probleme (oarecum) personale…
Am marea, uriasa speranta ca d-l Dragnea, care a preluat P.S.Democrat si a promis sa finalizeze regionalizarea, va reface „Strategia Nationala pentru Dezvoltare Regionala”, cu viziunea „managerului de regiune economica” care intelege rolul proiectelor in concretizarea strategiilor regionale.Altfel „ajustarea record” (negativa) de la 104,4 la numai 93,1 din Regiunea Oltenia, va fi undeva catre 23 in urma disparitiei C.E.Oltenia, dupa 2018.Un „proiect de transformare” poate fi la fel de util si C.E.Hunedoara, zona fiind in acelasi pericol de desertificare economica!
2.Sper ca dinsul sa inteleaga mai bine faptul ca politica sociala trebuie sustinuta prin dezvoltare economica, urmind sa ma adresez P.S.Democrat cu oferta „proiectului economic”, ignorata de vechiul sef de partid.Acest proiect este capabil sa sustina o crestere economica reala de minim 5-6 la suta pe an, pe care analistii economici o considera ca necesara, incit Codul Fiscal sa fie util Romaniei si mediului de afaceri.
3.Ca „sustinut social” sint nevoit sa critic P.S.Democrat pentru ca acesta sa intre pe linia economica corecta, succesul oricarei guvernari in conditiile de azi – fiind imposibila in lipsa unei cresteri economice reale a P.I.B, de 5-6 la suta pe an.Cresterea economica este imposibila numai prin masuri fiscale, fiind necesara imbunatatirea majora a competitivitatii economice in vederea reindustrializarii.Nu mai vreau sa mai am „intilnire” cu „reforma Boc-Basescu” care a taiat drepturile sociale si asa mici, intr-o tara care in 10 ani a cunoscut o cadere economica si industriala de neiertat de la o „dreapta politica”.Sper ca „stinga politica” sa nu mai ia masuri economice, incit sa se repete istoria sociala si sanitara a anilor 2009 – 2012…