fbpx Modifica setari cookieuri

Europa

Europa a depășit vârful pandemiei Covid – țările au trecut la faza a doua de gestionare: testarea ratei de imunizare

După relaxarea măsurilor de prevenire a pandemiei, autoritățile naționale au declanșat pe tot globul marea operațiune a testării pe scară largă, pentru depistarea anticorpilor la… Mai mult

25.05.2020

Evenimentul

Programul oficial de convergență 2020: Deficit bugetar de 6,7%, contracție economică de 14,4% în T2

Deficitul bugetar calculat pe metodologia europeană ESA este prognozat pentru finalul anului 2020 la 6,7% din PIB, în creştere cu aproximativ 2,4 puncte procentuale faţă… Mai mult

24.05.2020

La obiect

Noi măsuri împotriva preluării ostile a companiilor strategice din statele membre – efect al pandemiei Covid

Pandemia Covid-19 accelerează în Uniunea Europeană instituirea mecanismelor de controlare a investițiilor străine, din state terțe, și extind domeniile de aplicare a acestora. De altfel,… Mai mult

21.05.2020

Europa

Document / Semestrul European: Criza accentuează dezechilibrele economice anterioare ale României. Reformele în administrația publică și în Justiție stagnează

Lipsa măsurilor care să contracareze schimbările în justiție făcute în anii 2017 – 2019, absența reformei administrației, deficienţele în colectarea veniturilor bugetare și în digitalizarea… Mai mult

20.05.2020

Evoluția decalajelor regionale până în 2018

de Marin Pana 26.7.2015

romania1Decalajele de dezvoltare între cele opt regiuni de dezvoltare ale României se vor menține cel puțin până în anul 2018 iar decalajele salariale între aceste regiuni vor crește pe parcursul următorilor trei ani, potrivit datelor publicate de Comisia Națională de Prognoză.

Raportul maxim la nivelul PIB/locuitor va fi de circa 3,8 la 1, între Regiunea București-Ilfov și Regiunea de Nord-Est, în timp ce salariile medii din cea mai prosperă parte a României vor fi cu 76% mai mari decât în cea mai săracă.

tabel1

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Regiunea Vest a fost aleasă ca reper pentru că este cea mai dezvoltată din România cu excepția zonei Capitalei, care are un specific aparte. De asemeni, reprezintă o referință bună pentru că, în perioada 2015 – 2018, prognoza CNP indică exact același ritm de creștere al PIB/locuitor precum cel care se va produce la nivel național, și anume 15,4%.

Prin corelarea celor doi indicatori prezentați, ar trebui remarcat faptul că salariile sunt mai mici în regiunea București- Ilfov decât ar da dreptul rezultatele economice consemnate oficial, după cum în celelalte regiuni salariile sunt mai ridicate decât s-ar justifica prin raportare la nivelul PIB/locuitor.

De aceea, tendința de scădere a salariilor relativ la reperul constituit de regiunea Vest nu este surprinzătoare.

Doar dimensiunea acestui fenomen ar putea să constituie un motiv de îngrijorare, cu cele două regiuni din partea de est a României în pierdere sensibilă de viteză (aproape zece procente) și cu ajustarea record din Oltenia (de la un destul de bizar 104,4% la doar 93,1%, care o păstrează, însă, în topul național).

Componența pe județe a regiunilor României

Nord-Est : Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui

-Sud-Est : Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea, Vrancea

-Sud Muntenia : Argeș, Călărași, Dâmbovița, Ialomița, Giurgiu, Prahova,Teleorman

-Sud-Vest Oltenia : Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea

-Nord-Vest : Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-Mare, Sălaj

-Centru : Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu

-București-Ilfov : București, Ilfov

-Vest : Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș

Chestiunea convergenței interne a nivelului de trai este cel puțin la fel de importantă ca și cea a convergenței cu media UE la nivel național.

Datele referitoare la PIB-ul regional față de referința europeană arată că declajele s-au mărit iar Bucureștiul a recuperat mult mai repede distanța care ne separă de Occident decât restul țării (circa 2% pe an față de 1,2% media națională).

tabel2

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Datele prezentate de Eurostat arată că politica de reducere a decalajelor la nivel regional în România a fost inexistentă.

Mai mult, aproape invariabil, cu cât o parte a țării a fost mai săracă, ea a recuperat mai puțin față de media europeană nu doar în termeni absoluți dar, surprinzător, și în termeni relativi. Ceea ce marchează dezechilibrele existente și explică adâncirea decalajelor.

Desigur, se pot invoca mai mulți factori care au contribuit la aceste evoluții, precum concentrarea excesivă a investițiilor străine în regiunile deja mai dezvoltate, restricțiile impuse de UE în privința tratamentului fiscal mai avantajos pentru zonele sărace, mobilitatea redusă a forței de muncă ( în legătură și cu procentajul record de proprietari de case la nivel european) sau infrastuctura prea puțin dezvoltată.

Dar asta nu scuză pasivitatea decidenților de politici guvernamentale, de tip laissez-faire, în materie de dirijare a investițiilor ( fie ele străine sau private). Și nici acceptarea ca pe un dat de la natură a unei situații nefirești pentru asigurarea coeziunii sociale și naționale.

Cel mai bun exemplu la nivel european, la care ar trebui să reflectăm, este Germania. Aceasta, deși a absorbit fosta RDG, are cele mai reduse decalaje la nivel regional din UE, chiar dacă are capitala Berlin ( doar 113% din media UE !) plasată mult sub nivelul Bucureștiului.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.7.2015

2 comentarii

  1. Caliman Eugen - analist dezvoltare economica
    26.7.2015, 10:35 pm

    1.La ce mai putem reflecta, daca investitiile straine au disparut, iar Romania nu are nici un proiect de reconstructie economica si industriala?Cine sa investeasca in Romania, cind indicele de competitivitate/functionalitate economica este 74, mai prost decit al tarilor africane?
    Iata ce raspuns am primit de la CANCELARIA PRIMULUI MINISTRU, la propunerea din iulie 2015 (facuta si anterior) de a-i pune la dispozitie un “Proiect de reconstructie economica si industriala” a tarii, care daca nu este perfect sau complet, putea fi macar un inceput in Romania, urmat si imbunatatit de altii.El este axat si pe cresterea competitivitatii economice nationale.
    Iata textul integral al raspunsului:
    – Cancelaria Primului Ministru -.
    Nr. 15D/6865/08.07.2015 – Directia Relatii Publice.
    D-lui Caliman Eugen
    Referitor la memoriul dumneavoastra, va facem cunoscut ca am luat act de sugestiile si propunerile formulate.
    Va asiguram de intreaga noastra disponibilitate.
    Cu stima,
    L.S Semnat: indescifrabil.
    Cu asta au terminat cu proiectul, traiasca Codul Fiscal!
    2.Strategia Nationala pentru Dezvoltare Regionala 2014-2020, a Ministerului Dezvoltarii Regionale, care pleaca de la “viziunea Guvernului privind imbunatatirea calitatii vietii” – in obiectivul general si cele specifice, cuprinde de la pag. 235 o adevarata logoree economica, pe 72 de pagini, repetata de 20 de ani.
    Se inventariaza ca intr-o “geografie economica”, punctele slabe(ocupare forta de munca, starea rutiera, resursele naturale, etc.) cit si cele pozitive din regiuni, dar in cele 72 de pagini de “OBIECTIVE” de realizat, nu exista nici un obiectiv concret sau un “proiect economic” concret, a carui realizare sa aduca ceva locuri de munca sau noi intreprinderi.Strategiile teoretice sint SUROGATELE economice ce inlocuiesc lipsa de viziune si proiecte pro-active la nivel national cu desfasurare regionala, judeteana si locala.Lipsa de proiecte concrete, care sa MATERIALIZEZE strategiile nu putea conduce decit la cresterea disparitatilor, fiindca economia se dezvolta de la “sine”, doar in zonele deja dezvoltate/active economic.In rest, dezvoltarea trebuie initiata si ORGANIZATA de un “proiect national”.
    Acest lucru este insa imposibil, fiindca Guvernul si coalitia de la Guvernare refuza orice este contra “proiectelor electorale” sau vine dinafara PSD.Altfel este inexplicabil refuzul unui proiect economic, macar din curiozitate stiintifica – si respect pentru efortul de a incerca ceva, intr-o tara esuata economic si industrial.
    3.In Gorj FMI dispune inchiderea C.E.Oltenia in 2018, motiv pentru care am propus acestuia si Consiliului Judetean Gorj, o schita/proiect de “transformare” a acestuia, in nucleu de dezvoltare economica locala – pastrind in masura rentabilitatii exploatarea carbunelui si productia de energie electrica.Urmeaza sa informez public, asupra rezultatului – fiindca disparitia C.E.Oltenia,inseamna un desert economic in Oltenia…
    In rest, scuze portalului, pentru expunerea si de probleme (oarecum) personale…

  2. Caliman Eugen-analist dezvoltare economica
    27.7.2015, 12:01 am

    Am marea, uriasa speranta ca d-l Dragnea, care a preluat P.S.Democrat si a promis sa finalizeze regionalizarea, va reface “Strategia Nationala pentru Dezvoltare Regionala”, cu viziunea “managerului de regiune economica” care intelege rolul proiectelor in concretizarea strategiilor regionale.Altfel “ajustarea record” (negativa) de la 104,4 la numai 93,1 din Regiunea Oltenia, va fi undeva catre 23 in urma disparitiei C.E.Oltenia, dupa 2018.Un “proiect de transformare” poate fi la fel de util si C.E.Hunedoara, zona fiind in acelasi pericol de desertificare economica!
    2.Sper ca dinsul sa inteleaga mai bine faptul ca politica sociala trebuie sustinuta prin dezvoltare economica, urmind sa ma adresez P.S.Democrat cu oferta “proiectului economic”, ignorata de vechiul sef de partid.Acest proiect este capabil sa sustina o crestere economica reala de minim 5-6 la suta pe an, pe care analistii economici o considera ca necesara, incit Codul Fiscal sa fie util Romaniei si mediului de afaceri.
    3.Ca “sustinut social” sint nevoit sa critic P.S.Democrat pentru ca acesta sa intre pe linia economica corecta, succesul oricarei guvernari in conditiile de azi – fiind imposibila in lipsa unei cresteri economice reale a P.I.B, de 5-6 la suta pe an.Cresterea economica este imposibila numai prin masuri fiscale, fiind necesara imbunatatirea majora a competitivitatii economice in vederea reindustrializarii.Nu mai vreau sa mai am “intilnire” cu “reforma Boc-Basescu” care a taiat drepturile sociale si asa mici, intr-o tara care in 10 ani a cunoscut o cadere economica si industriala de neiertat de la o “dreapta politica”.Sper ca “stinga politica” sa nu mai ia masuri economice, incit sa se repete istoria sociala si sanitara a anilor 2009 – 2012…

Lăsați un comentariu


Europa

A început runda decisivă a negocierilor UE – Marea Britanie

Victor Bratu

Marea Britanie a parcurs aproape jumătate din perioada de tranziție și în această lună dilema ar putea fi rezolvată: va exista sau nu un acord… Mai mult

Europa

Comisia Europeană propune o suplimentare cu 2 miliarde de euro a bugetului pentru protecție civilă și puteri mai mari în gestionarea crizelor

Razvan Diaconu

Comisia Europeană a propus marți mobilizarea sumei de două miliarde de euro, în perioada 2021-2017, pentru a oferi statelor membre instrumentele necesare pentru a reacționa… Mai mult

Stiri

BVB: Piața principală va avea la cotă prima companie IT, după 5 ani de finanțare prin piața de capital

Adrian N Ionescu

La cinci ani după ce s-a listat pe piața alternativă AeRO (dedicată companiilor mici), valoarea de piață a companiei de soluții IT Bittnet (BNET) a… Mai mult

Stiri

Rezerva valutară: S-au cheltuit 810 mil. euro din împrumutul MFP de 3.300 de acum 3 săptămâni

Adrian N Ionescu

Rezervele valutare la Banca Naţională a României (BNR), au  crescut până la 35.646 milioane euro, la  31 mai,  cu doar 2.490 milioane de euro  față… Mai mult

Europa

Oficialii de la Pentagon nu sunt de acord cu intervenția armatei, cerută de președintele Trump împotriva protestatarilor

Vladimir Ionescu

Oficialii americani responsabili de securitate și apărare nu se simt deloc confortabil și sunt tot mai îngrijorați în legătură cu declarațiile președintelui Donald Trump, potrivit… Mai mult

Europa

Avertismentul unui fost bancher central din Polonia: Doar statul profită de dobânzi aproape de zero și relaxare cantitativă

Alexandra Pele

Decizia băncii centrale a Poloniei de a reduce nivelul dobânzii-cheie de politică monetară la aproape zero a fost ”nesăbuită”, potrivit fostului guvernator Marek Belka, citat… Mai mult

Europa

Noi detalii despre impozitul european pe cifra de afaceri a marilor companii: Acesta ar urma să nu depășească 0,2% din venituri

Alexandra Pele

Uniunea Europeană speră să obțină din controversata ”taxă pe multinaționale”, anunțată ca parte a măsurilor de colectare de venituri suplimentare pentru fondul european de redresare… Mai mult