Comisia Europeană a făcut luni recomandările pentru perioada 2014-2015 pentru fiecare dintre cele 28 de state membre. Pentru România, a avut opt recomandări, după cum arată documentele oficiale. Printre ele se numără continuarea reformei justiţiei şi lupta anticorupţie, accelerarea absorbţiei fondurilor europene şi rezolvarea deficienţelor din domeniul achiziţiilor publice.
Detaliat, recomandările Comisiei Europene pentru România sunt următoarele:
1. Implementarea programului de asistenţă financiară al UE/FMI prin îndeplinirea deplină a condiţionalităţilor cuprinse în Memorandumul de înţelegere din 6 noiembrie 2013.
2. Implementarea strategiei bugetare pentru 2014, eforturi bugetare pentru îndeplinirea obiectivelor pe termen mediu în 2015: îmbunătăţirea colectării taxelor prin implementarea unei strategii de taxare, reducerea fraudei la TVA, combaterea muncii la negru, reducerea poverii fiscale pentru angajaţii cu venituri mici şi medii, finalizarea reformei pensiilor începută în 2010, prin egalizarea vârstei de pensionare între bărbaţi şi femei.
3. Accelerarea reformelor în sistemul de sănătate pentru creşterea eficienţei, calităţii şi accesibilităţii, inclusiv pentru categoriile dezavantajate sau pentru comunităţile izolate. Suplimentarea eforturilor pentru reducerea mitei, printr-un sistem de management şi control corecte.
4. Măsuri pentru piaţa muncii şi întărirea capacităţii Agenţiei Naţionale pentru ocuparea Forţei de Muncă să acorde o atenţie sporită atragerii pe piaţa muncii a tinerilor care nu apar în evidenţe. Întârirea măsurilor de a promova angajarea în rândul persoanelor în vârstă. Stabilirea, prin consultări cu partenerii sociali, a unor princpii transparente pentru stabilirea salariului minim, luând în considerare condiţiile economice şi de pe piaţa forţei de muncă.
5. Creşterea calităţii şi accesului la educaţie vocaţională şi la stagii de practică, ucenicie, educaţie terţiară şi învăţare pe tot parcursul vieţii şi adaptarea lor la nevoile pieţei muncii. Asigurarea unui acces mai bun la educaţie timpurie şi îngrijire.
6. Măsuri pentru combaterea sărăciei, creşterea eficienţei şi eficacităţii transferurilor sociale, în special pentru copii, şi continuarea reformei asistenţei sociale. Sporirea eforturilor pentru implementarea măsurilor de integrare a romilor pe piaţa muncii, creşterea frecvenţei şcolare în rândul copiilor romi şi combaterea abandonului şcolar timpuriu, printr-un mecanism de monitorizare robust.
7. Multiplicarea eforturilor pentru întărirea capacităţii administraţiei publice, în secial prin îmbunătăţirea eficienţei, a managementului resurselor umane, a instrumentelor de luare a deciziilor şi coordonarea în cadrul şi între diferitele nivele de guvernare. Toate acestea prin îmbunătăţirea transparenţei, integrităţii şi răspunderii.
- Accelerarea absorbţiei fondurilor europene, întărirea sistemului de management şi control şi îmbunătăţirea capacităţii de planificare strategică, incusib prin bugetare multianuală.
- Rezolvarea deficienţelor din domeniul achiziţiilor publice.
- Continuarea îmbunătăţirii calităţii şi eficienţei sistemului judiciar, lupta împotriva corupţiei la toate nivelele şi asigurarea unei implementări efective a deciziilor instanţelor.
8. Promovarea competiţiei şi eficienţei în sectoarele energiei şi transporturilor. Accelerarea reformei guvernanţei corporatiste a companiilor de stat din energie şi transporturi şi creşterea eficienţei lor.
Îmbunătăţirea politicilor de eficienţă energetică. Şi îmbunătăţirea integrării transfrontaliere a reţelelor energetice şi capacitatea de a avea fluxuri inversate în interconectoarele de gaz, stabilită ca prioritate.
Sistemul judiciar şi lupta anticorupţie rămân un ”motiv de preocupare”
Calitatea, independența și eficiența sistemul judiciar din România sunt, în continuare, un motiv de preocupare.
În 2013, independența justiției a fost în continuare pusă sub semnul întrebării prin atacuri motivate politic, interferența politicului în numirile în posturi-cheie și nerespectarea hotărârilor judecătorești. Lipsa de coerență a hotărârilor judecătorești și lipsa de previzibilitate în interpretarea legilor continuă să fie factori descurajanți pentru comunitatea de afaceri.
Corupția, atât mica corupție, cât și corupția politică, constituie în continuare o problemă sistemică în România. România a realizat unele progrese în ceea ce privește recomandarea de îmbunătățire a calității, independenței și eficienței sistemului judiciar. În ceea ce privește îmbunătățirea calității și eficienței, au fost adoptate unele măsuri în 2013.
Comisia notează că este în pregătire o strategie pentru justiție 2014-2018, care vizează îmbunătățirea suplimentară a sistemului judiciar, însă susținerea din partea Parlamentului rămâne incertă.
Continuă să iasă la suprafață scandaluri de corupție și să fie condamnate personalități politice de la nivel național și local, arată Comisia. Ssunt semnalate constant cazuri de corupție în toate serviciile publice, inclusiv în rândul poliției, al personalului din sectorul sănătății sau în învățământ.
În 2013, au fost de asemenea făcute publice cazuri importante de corupție din sistemul judiciar85. Agenția Națională de Integritate a întocmit aproximativ 450 de rapoarte anul trecut privind conflictele de interese și incompatibilitățile.
Absorbţia fondurilor europene rămâne cea mai scăzută din UE
În ciuda progreselor importante legate de recomandarea specifică fiecărei țări, absorbția fondurilor UE rămâne cea mai scăzută din UE, evaluează Comisia Europeană.
Din iunie 2013, când rata de absorbție era de 18,4 %, până în decembrie 2013 aceasta aproape s-a dublat, însă România are în continuare cea mai scăzută rată de absorbție din UE.
Absorbția fondurilor este în continuare limitată de o capacitate administrativă insuficientă de gestionare a programelor și proiectelor și de o coordonare precară între ministerele de profil, factorii responsabili de politicile sectoriale și instituțiile responsabile de gestionarea fondurilor.
Nici prognoza pentru viitorul cadru bugetar nu arată mai bine. Constanta precaritate a sistemelor de gestiune și de control și a practicilor în domeniul achizițiilor publice poate avea un impact negativ asupra pregătirilor pentru noua generație de programe și asupra executării acestora, cred experţii Comisiei.
Achiziţiile publice – legislaţia este viciată de instabilitate şi incoerenţă
Sistemului achiziţiilor publice îi este dedicată o parte consistentă din evaluarea Comisiei Europene. Deficiențele din domeniul achizițiilor publice sunt legate în cea mai mare parte de calitatea cadrului legislativ, de lipsa de coerență și de eficiență a sistemului instituțional și de o capacitate administrativă insuficientă, cred experţii Comisiei.
Cadrul legislativ, deși în linii mari acceptabil, este viciat de instabilitate și de lipsa coerenței. Modificările frecvente ale legislației din rațiuni legate de rezolvarea unor probleme cu caracter individual și o legislație sectorială incompatibilă cu legislația generală și cu cadrul juridic european constituie o sursă de nesiguranță pentru părțile interesate.
Cadrul instituțional, cu actorii săi multipli și responsabilități care în mod frecvent se suprapun, nu este în măsură să facă față acestor deficiențe. Orientările disponibile și hotărârile organismelor de control sunt adesea incoerente.
Cooperarea între instituții ar putea fi îmbunătățită; trebuie să existe responsabilități clar definite și atribuite în mod durabil, precum și mijloacele necesare asigurării coerenței lor.
Se face în mod frecvent recurs la improvizații, cum ar fi scurtarea termenelor sau transferul unor riscuri și obligații nerezonabile către contractanți, mai arată CE.
S-au întreprins eforturi pentru îmbunătățirea orientărilor emise de către autoritățile centrale către autoritățile contractante și pentru elaborarea specificațiilor tehnice standard, însă aceste orientări sunt, în continuare, insuficiente.
Frauda, corupția și conflictele de interese continuă să îngrijoreze autoritățile contractante. Specificațiile personalizate fac ca adesea numărul candidaților să fie redus, iar criteriile necorespunzătoare de selecție determină un număr mare de descalificări.
S-au realizat progrese limitate în ceea ce privește recomandarea de îmbunătățire a procedurilor de achiziții publice. Eforturile de prevenire a conflictelor de interese nu au produs încă rezultate suficiente.
Energie – Integrarea României în pieţele de electricitate şi gaz europene este incompletă
Eficiența și transparența guvernanței întreprinderilor de stat în sectorul energetic reprezintă o provocare importantă, crede Comisia.
Se preconizează că dereglementarea prețurilor la energie electrică va furniza stimulente pentru sporirea eficienței energetice, cu toate că este necesar să se întreprindă măsuri concrete și să se angajeze resurse pentru a îmbunătăți în continuare eficiența energetică în sectorul locuințelor, în sectorul termoficării, în sectorul industrial și în sectorul transportului urban.
Integrarea piețelor românești de energie electrică și de gaze naturale în piețele UE rămâne incompletă și există încontinuare obstacole substanțiale în calea realizării conexiunilor transfrontaliere ale rețelelor de gaze, care ar contribui la sporirea diversificării surselor de aprovizionare, evaluzează experţii de la Bruxelles.
Trebuie să continue procesul de eliminare a prețurilor reglementate la gaze și electricitate, în conformitate cu planurile anunțate, iar integrarea cu piața UE a energiei trebuie accelerată, recomandă Comisia.
Infrastructura de transport slab dezvoltată frânează creşterea economică
Evaluarea Comisiei privind sistemul de transport românesc arată deficienţe pe care le are ţara noastră şi consecinţele acestei situaţii. Infrastructura de bază slab dezvoltată din sectorul transporturilor continuă să frâneze creșterea economică a României.
Creșterea puternică a parcului de autovehicule și calitatea slabă a infrastructurii rutiere împiedică activitatea întreprinderilor și frânează economia.
Întreținerea deficitară a rețelei feroviare a afectat siguranța și fiabilitatea, iar transportul de mărfuri pe căile navigabile interioare rămâne cu mult sub potențialul său, în special pe Dunăre.
Ineficiența și guvernanța netransparentă a întreprinderilor de stat din sectorul transporturilor împiedică dezvoltarea rețelei de infrastructuri.
S-au realizat progrese limitate în ceea ce privește recomandarea de adoptare a unui plan strategic cuprinzător în domeniul transporturilor.
Comisia notează şi consecinţele absenţei unui masterplan în transporturi. Absența unui plan cuprinzător în domeniul transporturilor, pe termen lung, pentru toate modurile de transport, face imposibilă coordonarea politicii de investiții în domeniul transporturilor.
Strategia privind autostrăzile 2014-2018, adoptată în decembrie 2013 precede Planul strategic integrat în domeniul transporturilor și infrastructurii. Angajamentul guvernului de a aloca 2 % din PIB sectorului transporturilor constituie o evoluție pozitivă, însă nu s-a materializat până acum.
CE previzionează o încetinire a creşterii economice în 2014 şi 2015
Se previzionează o încetinire a creșterii în 2014 și 2015, în condițiile în care se preconizează o restabilire a echilibrului prin reorientarea principalilor factori de creștere către cererea internă.
Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2014, nivelul creșterii se va situa probabil în jurul a 2,4 % în 2014 și 2,5 % în 2015, în timp ce inflația este de așteptat să scadă și mai mult, până la o medie anuală de 2,5 % în 2014, având în vedere prăbușirea prețului la alimente, care se preconizează că va atinge cele mai scăzute valori din istorie în prima jumătate a anului 2014. Se preconizează o ușoară creștere a ratei inflației în 2015, până la o medie anuală de 3,3 %.
În ceea ce privește dimensiunea externă, previziunile indică o stabilizare a deficitului de cont curent la 1,2 % din PIB în 2014 și o creștere graduală a acestuia în 2015, până la aproximativ 1,6 % din PIB, având în vederea creșterea previzionată a cererii interne.
Se așteaptă o redresare, lentă însă, a pieței muncii în 2014 și 2015. Rata de ocupare pentru grupa de vârstă 20-64 de ani a stagnat în 2013 la 63,9 % din populația totală încadrată în muncă și se preconizează o creștere lentă a acesteia, urmând să se mențină totuși semnificativ sub media UE-28 de 68,4 %.
Rata șomajului a crescut în 2013 la 7,3 %, se așteaptă însă o ușoară descreștere a acesteia la 7,2 % în 2014 și, respectiv, la 7,1 % în 2015. Șomajul în rândul tinerilor se menține la cote ridicate, respectiv la 23,7 % în 2013.
