Migrația va fi una dintre temele cele mai fierbinți ale confruntărilor electorale pentru Parlamentukl European, devreme ce 38,5 de milioane de locuitori din UE (7,5%) nu aveau cetățenia țării de reședință la 1 ianuarie 2017.
Dintre non-rezidenți, 21,6 milioane de persoane (4,2%) aveau naționalitatea unei țări terțe (din afara UE), iar 16,9 milioane erau cetățeni UE, potrivit datelor biroului european de statistică Eurostat, citate de de AFP și Eyewitness News.
Germania era țara care găzduia cei mai mult „non-naționali” (9,2 milioane), în fața Marii Britanii (6,1), Italia (5) și Franța (4,6).
Proporțional cu populația, Luxemburg este țara care avea cei mai mulți cetățeni străini (48%). Iar Polonia și România cei mai puțini (0,6%).
Permise de sejur
Țările UE pot acorda permise de rezidență unor cetățeni din țări terțe din motive legate de forță de muncă, educție sau în cadrul solicitărilor de azil.
3,1 milioane de noi permise au fost livrate în 2017, potrivit Eurostat. Numărul cel mai ridicat a fost acordat de Polonia (683.000), Germania (535.000), Marea Britanie (517.000) și Franța (250.000).
În 2017, ucraineeni au rămas cetățenii extracomunitari care au obținut cele mai multe permise de sejur (662.000), în fața sirienilor (223.000) și chinezilor (193.000).
Criza migrației
UE s-a confruntat în cu un aflux fără precedent de migranți ajunși pe Marea Mediterană, mare parte dint aceștia fugind de războaiele sau insecuritatea din țările lor, mai ales din Siria.
Potrivit Organizației Internațioanle pentru Migrație (OIM), numărul lor a depășit un milion, dintre care peste 850.000 prin Grecia, veniți în special din Siria (56%), Afganistan (24%) și Irak (10%).
Sosirile în UE s-au redus, totuși, până la peste 363.000 pe mare, în 2016, la care se adaugă peste 20.000 pe cale terestră.
Sosirile totale în UE au scăzut în continuare în 2017 (până la 187.000) și în 2018 (la 144.000), an în care Spania a devenit principala poartă de intrare (65.000 de sosiri).
Pentru 2019, OIM a înregistrat circa 18.000 sosiri în UE din ianuarie până la jumătatea lui aprilie.
Solicitări de azil
Țările UE au înregistrat 580.800 de noi solicitări de azil în 2018, adică mai puțin de jumătate din „vârful” istoric din 2015 (1,26 milioane). Sirienii (80.900) au rămas de departe cei mai numeroși între persoanele care au depus o primă cerere.
Afganii (41.000) și irakienii (39.600) sunt pe locurile doi și trei, în fața pakistanezilor, iranienilor, nigerienilor și turcilor.
În Franța, principalii solicitanți în 2018 au fost afganii, urmați de albanezi și georgieni.
După recordul din 2015, numărul primelor solicitări de azil din UE s-a menținut la un nivel comparabil cu 2016 (aproape 1,2 milioane), înainte de a începe să scadă sensibil începând cu 2017.
Aziluri acordate
Cererile de azil sunt departe de a ajunge toate la un răspuns pozitiv.
În 2018, țările din UE au acordat protecție la circa 333.000 de solicitanți de azil, potrivit Eurostat. Cu 40% mai puțin decât în 2017, când deciziile pozitive scăzuseră deja cu 25% în raport 2016.
Principalii beneficiari au rămas în 2018 sirienii (29% din total), în fața afganilor (16%) și irakienilor (7%). Iar țările care au acordat cele mai multe statute de protecție, inclusiv cel de „refugiat”, au fost Germania (139.600), Italia (47.900) și Franța (41.400).
„Rata de recunoaștere”, respectiv răspunsurile pozitive la cererile de azil, variază puternic după naționalitate.
O largă majoritate a solicitanților de azil din Siria (88%) și din Eritreea (83%) au obținut astfel un statut de protecție în primă instanță în 2018. Mult peste afgani (46%) și irakieni (42%) și mult peste cei din Mali (27%), Senegal (20%) sau Albania (5%).
Un răspuns
De aici se va trage implozia UE. Toti „europeniștii” și elitele bruxelleoise trag de UE care crapă din toate incheieturile. Păi la cantitatea asta e clar de ce stanga vrea să importe migrație – iși importă electorat dependent de guvern și se ajunge să decidă acest lumpen in funcție de beneficiile pe care le promit socialiștii pe banii altora. Păi cum să nu ai ridicare „populistă” – e demos-ul real impotriva lumpen-ului importat. elitele fac inginerie demografică in Europa și acuză poporul că votează „populist”, asta-i noua etichetă impotriva poporului, a demos-ului care vrea controlul frontierelor și nu vrea să fie inlocuit cu newcomers atrași de beneficii gratis.