Analiză

Deficitul bugetar – la ce să ne aşteptăm

Situaţiile oficiale prezentate în ultimii ani în materie de execuţie bugetară arată că trimestrul trei, de finalul căruia ne apropiem deja (cu un sold de… Mai mult

09.10.2019

La obiect

România şi ţintele fixate prin strategia Europa 2020. Punctele tari și punctele slabe

Prin strategia Europa 2020 (adoptată de Consiliul European în iunie 2010) , au fost stabilite ţinte la cinci indicatori apreciaţi ca fiind semnificativi pentru dezvoltarea… Mai mult

08.10.2019

Europa

Indexul Regional al Competitivității: Cum stau regiunile românești și de ce

București -Ilfov, regiunea din România cu cel mai mare scor (55,92 din 100 maxim posibil) în Indexul Regional al Competitivității 2019, se află abia pe… Mai mult

07.10.2019

Analiză

T2 din 2019 – Venitul mediu lunar s-a dublat din 2014 încoace

Datele publicate de INS pentru trimestrul II 2019 arată că veniturile românilor au depășit nivelul de 1.800 lei lunar pe persoană. Ele au fost de… Mai mult

07.10.2019

Cronicile

Europarlamentare – Tema migrației: Peste 38 de milioane de locuitori din UE nu au cetățenia țării de rezidență

de Iulian Soare , 29.4.2019

Migrația va fi una dintre temele cele mai fierbinți ale confruntărilor electorale pentru Parlamentukl European, devreme ce 38,5 de milioane de locuitori din UE (7,5%) nu aveau cetățenia țării de reședință la 1 ianuarie 2017.

Dintre non-rezidenți, 21,6 milioane de persoane (4,2%) aveau naționalitatea unei țări terțe (din afara UE), iar 16,9 milioane erau cetățeni UE, potrivit datelor biroului european de statistică Eurostat, citate de de AFP și Eyewitness News.

Germania era țara care găzduia cei mai mult “non-naționali” (9,2 milioane), în fața Marii Britanii (6,1), Italia (5) și Franța (4,6).

Proporțional cu populația, Luxemburg este țara care avea cei mai mulți cetățeni străini (48%). Iar Polonia și România cei mai puțini (0,6%).

Permise de sejur

Țările UE pot acorda permise de rezidență unor cetățeni din țări terțe din motive legate de forță de muncă, educție sau în cadrul solicitărilor de azil.

3,1 milioane de noi permise au fost livrate în 2017, potrivit Eurostat. Numărul cel mai ridicat a fost acordat de Polonia (683.000), Germania (535.000), Marea Britanie (517.000) și Franța (250.000).

În 2017, ucraineeni au rămas cetățenii extracomunitari care au obținut cele mai multe permise de sejur (662.000), în fața sirienilor (223.000) și chinezilor (193.000).

Criza migrației

UE s-a confruntat în cu un aflux fără precedent de migranți ajunși pe Marea Mediterană, mare parte dint aceștia fugind de războaiele sau insecuritatea din țările lor, mai ales din Siria.

Potrivit Organizației Internațioanle pentru Migrație (OIM), numărul lor a depășit un milion, dintre care peste 850.000 prin Grecia, veniți în special din Siria (56%), Afganistan (24%) și Irak (10%).

Sosirile în UE s-au redus, totuși, până la peste 363.000 pe mare, în 2016, la care se adaugă peste 20.000 pe cale terestră.

Sosirile totale în UE au scăzut în continuare în 2017 (până la 187.000) și în 2018 (la 144.000), an în care Spania a devenit principala poartă de intrare (65.000 de sosiri).

Pentru 2019, OIM a înregistrat circa 18.000 sosiri în UE din ianuarie până la jumătatea lui aprilie.

Solicitări de azil

Țările UE au înregistrat 580.800 de noi solicitări de azil în 2018, adică mai puțin de jumătate din „vârful” istoric din 2015 (1,26 milioane). Sirienii (80.900) au rămas de departe cei mai numeroși între persoanele care au depus o primă cerere.

Afganii (41.000) și irakienii (39.600) sunt pe locurile doi și trei, în fața pakistanezilor, iranienilor, nigerienilor și turcilor.

În Franța, principalii solicitanți în 2018 au fost afganii, urmați de albanezi și georgieni.

După recordul din 2015, numărul primelor solicitări de azil din UE s-a menținut la un nivel comparabil cu 2016 (aproape 1,2 milioane), înainte de a începe să scadă sensibil începând cu 2017.

Aziluri acordate

Cererile de azil sunt departe de a ajunge toate la un răspuns pozitiv.

În 2018, țările din UE au acordat protecție la circa 333.000 de solicitanți de azil, potrivit Eurostat. Cu 40% mai puțin decât în 2017, când deciziile pozitive scăzuseră deja cu 25% în raport 2016.

Principalii beneficiari au rămas în 2018 sirienii (29% din total), în fața afganilor (16%) și irakienilor (7%). Iar țările care au acordat cele mai multe statute de protecție, inclusiv cel de “refugiat”, au fost Germania (139.600), Italia (47.900) și Franța (41.400).

“Rata de recunoaștere”, respectiv răspunsurile pozitive la cererile de azil, variază puternic după naționalitate.

O largă majoritate a solicitanților de azil din Siria (88%) și din Eritreea (83%) au obținut astfel un statut de protecție în primă instanță în 2018. Mult peste afgani (46%) și irakieni (42%) și mult peste cei din Mali (27%), Senegal (20%) sau Albania (5%).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 29.4.2019

Un raspuns

  1. Alin Codrescu
    30.4.2019, 12:46 pm

    De aici se va trage implozia UE. Toti „europeniștii” și elitele bruxelleoise trag de UE care crapă din toate incheieturile. Păi la cantitatea asta e clar de ce stanga vrea să importe migrație – iși importă electorat dependent de guvern și se ajunge să decidă acest lumpen in funcție de beneficiile pe care le promit socialiștii pe banii altora. Păi cum să nu ai ridicare „populistă” – e demos-ul real impotriva lumpen-ului importat. elitele fac inginerie demografică in Europa și acuză poporul că votează „populist”, asta-i noua etichetă impotriva poporului, a demos-ului care vrea controlul frontierelor și nu vrea să fie inlocuit cu newcomers atrași de beneficii gratis.

Lăsați un comentariu


Stiri

Sindicat: ANAF organizează concursuri doar pentru posturi de conducere. Deficitul mare este la posturile de execuție

Vladimir Ionescu

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a scos la concurs peste 60 de posturi de conducere din cadrul direcţiilor generale ale finanţelor publice şi administraţiilor… Mai mult

Europa

Sistemul bancar european sub presiune: De la provocările dobânzilor negative, la cele ale digitalizării

Adrian N Ionescu

  Scăderea profitabilității băncilor europene este rezultatul dobânzilor negative induse de politica monetară a Băncii Centrale Europene (BCE), dar și al concurenței companiilor financiare digitale.… Mai mult

Stiri

Rezidențiat 2019 / Ministrul Sănătății îi propune președintelui Iohannis o “soluție”: Interimar la Educație pentru 2 zile

Vladimir Ionescu

Numirea unui ministru al Educației interimar pentru doar două zile este soluția pe care ministrul Sănătății, Sorina Pintea, i-o propune președintelui Klaus Iohannis. Așa-zisa soluție… Mai mult

Europa

Bruxelles continuă procedurile: Acordul pentru Brexit va fi supus votului, marți, în Parlamentul European

Iulian Soare

Bruxelles-ul, scrie The Guardian, evită să se lase atras în drama politică desfășurată la Westminster (sediul Parlamentului britanic). Ambasadorii statelor UE, reuniți duminică dimineață, în… Mai mult

Europa

Donald Tusk va candida pentru poziția de lider al Partidului Popular European

Iulian Soare

Donald Tusk, președintele în funcție al Consiliului European, a fost nominalizat de partidul său din Polonia, Platforma Civică, drept candidat la șefia Partidului Popular European… Mai mult

Europa

Cele 3 scrisori contradictorii ale Londrei către Bruxelles, în chestiunea Brexit

Iulian Soare

Boris Johnson a trimis la Bruxelles, după votul de sâmbătă din Camera Comunelor, trei scrisori oficiale, scrie The Guardian: în prima, nesemnată și considerată ca… Mai mult

Stiri

Misiunea primului echipaj exclusiv feminin care a pășit pe Lună, un succes

Iulian Soare

Prima misiune în afara Stației Spațiale Internaționale (ISS) efectuată de o echipă formată doar din astronaute, s-a încheiat cu succes vineri seară, a anunțat NASA,… Mai mult