vineri

21 iunie, 2024

31 mai, 2023

Liderii celor 27 de state-membre ale UE și omologii lor din alte 19 de țări de pe continentul european vin pe 1 iunie în R. Moldova. Ei se vor aduna pe un domeniu aflat la periferia Chișinău pentru cel de-al doilea summit al Comunității Politice Europene. 

Este un moment important pentru Republica Moldova, țară cu statut de candidat la aderarea la UE – prezența liderilor din întreaga Europă la Chișinău transmite Kremlin un semnal puternic de sprijin pentru guvernul pro-occidental al R. Moldova.

Nicu Popescu: ”Este ocazia unică de a arăta că facem parte din familia europeană”

”Pentru Republica Moldova este o ocazie unică de a arăta că ţara noastră face parte din familia europeană, de a convinge noi ţări, noi parteneri, că Republica Moldova este un stat european, cu cultură europeană, cu limbă europeană şi cu un viitor european şi sperăm noi că prin acest summit vom obţine şi mai mult sprijin pentru parcursul nostru de aderare la Uniunea Europeană”, spune ministrul moldovean de Externe, Nicu Popescu..


Creată la inițiativa președintelui francez Emmanuel Macron, Comunitatea Politică Europeană (CPE) a fost lansată anul trecut, după invadarea Ucrainei de către Rusia, ca un forum interguvernamental de dezbateri.

Trei caracteristici diferențiază clar CPE de alte structuri europene:

  • În primul rând, nu este preocupată să „livreze rezultate concrete” sau să emită „comunicate oficiale”, permițând liderilor politici să dezbată o temă cât timp este nevoie.
  • În al doilea rând, păstrează o anumită distanță / independență față de cadrul formal al UE.
  • În al treilea rând, pune accent pe ”interesele comune de securitate”, nu pe valorile comune, ceea ce permite clubului să fie mult mai permisiv și primitor.

O oportunitate de a construi o ”intimitate strategică în Europa”

La summit-ul inaugural, de la Praga, din octombrie 2022, Emmanuel Macron s-a referit la această platformă ca la „o oportunitate de a construi o intimitate strategică în Europa”. El a respins ideea că această comunitate ar substitui Uniunea Europeană, calmându-i astfel pe liderii din Balcanii de Vest și din vecinătatea de est a Uniunii Europene.

În ciuda faptului că prima ediție nu a oferit rezultate palpabile, liderii europeni au sugerat că le-a plăcut ideea unui forum care să ofere un „cadru mai liber” de discuții.

Programul reuniunii și singurii absenți: Turcia, Belarus și Rusia


Întâlnirea de la Castel Mimi din satul Bulboaca, raionul Anenii Noi, este programată să dureze puțin peste cinci ore, cu o scurtă ceremonie de deschidere, urmată de patru mese rotunde, care vor trata subiectele energie, securitate, conectivitate și mobilitate.

După un prânz de lucru, cea mai mare parte a agendei va fi destinată pentru întâlniri bilaterale. Acesta va fi, probabil, cel mai interesant moment al zilei, de unde se vor afla însă puține detalii.

În programul summit-ului este planificată și o „fotografie de familie”.

Trei micro-state europene (Andorra, Monaco și San Marino) s-au alăturat, între timp, Comunității Politice Europene. Singurele țări europene care nu vor fi reprezentate la reuniunea din R. Moldova, în afară de Vatican, sunt Turcia, Belarus și Rusia.

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, nu merge la Chișinău, a anunțat Politico, citând 3 oficiali ai administrației prezidențiale. Lipsa Turciei de la acest eveniment este văzută ca un semn de susținere a Rusiei.

Nu este clar dacă la summit participă și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, absent și de la prima reuniune a Comunității.

Comunitatea pare să aibă un viitor previzibil. Un summit a fost deja planificat pentru luna octombrie, în orașul spaniol Granada, iar un altul – în Marea Britanie – în prima jumătate a anului 2024.

Cele mai mari așteptări, legate de un posibil acord armeano-azer

Poate cea mai interesantă întâlnire din marja summit-ului de la Bulboaca ar putea fi cea dintre premierul Armeniei, Nikol Pașinian, și președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev.

Cei doi s-au întâlnit deja la Bruxelles, în mai, sub auspiciile președintelui Consiliului European, Charles Michel, în căutarea unui acord de pace cuprinzător între Erevan și Baku cu privire la regiunea separatistă Nagorno-Karabah. Întrevederea, care a durat patru ore, nu a adus rezultate concrete, în afară de înțelegerea că părțile ar trebui să se întâlnească atât de des cât e nevoie.

În R. Moldova, același trio ar putea fi flancat de președintele francez, Emmanuel Macron, și de cancelarul german, Olaf Scholz, ceea ce poate fi interpretat drept o încercare europeană de a juca un rol mai important în eforturile de soluționare a conflictului dintre Armenia și Azerbaidjan.

Întâlnirea din R. Moldova dintre Pașinian și Aliev vine la doar o săptămână după ce președintele rus, Vladimir Putin, i-a găzduit la Moscova. Totuși, nu este așteptată o schimbare radicală, deoarece în următoarele câteva luni sunt programate mai multe întâlniri pe tema conflictului dintre cele două țări.

Discuții despre roaming și securitate cibernetică

Alte posibile rezultate tangibile pe care le-ar putea aduce summit-ul de la Bulboaca țin de consolidarea „căilor de solidaritate” pentru Ucraina, reducerea sau eliminarea costurilor de roaming și sporirea schimburilor de experiență între diplomați și funcționari publici din țările europene.

Un document redactat pentru masa rotundă pe subiecte de securitate, co-prezidată de Polonia și Regatul Unit, pune accent pe stimularea securității cibernetice. Textul documentului văzut de Europa Liberă spune că „agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei are loc în spațiul cibernetic sub forma unor incidente și activități cibernetice rău intenționate, conduse de grupări sponsorizate de stat, precum și de criminali cibernetici”.

De asemenea, documentul sugerează că ar trebui făcut mai multe eforturi pentru a crește rezistența la atacurile cibernetice în țările vecine cu Rusia și în statele din Balcanii de Vest.

Documentul mai vorbește despre nevoia de a acorda mai mult sprijin financiar Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, pentru a proteja centrala nucleară ucraineană de la Zaporojie.

Un moment important pentru Maia Sandu

Summit-ul va pune, fără îndoială, un reflector asupra Republicii Moldova și a președintei Maia Sandu.

UE a decis deja să trimită o misiune civilă la Chișinău pentru a contracara amenințările hibride. A dublat asistența financiară acordată Republicii Moldova și a impus sancțiuni împotriva a doi moldoveni acuzați de subminarea integrității teritoriale a Ucrainei și a altor cinci moldoveni, printre care oligarhii Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor, pentru că ar fi destabilizat R. Moldova.

Conform mai multor sondaje de opinie, Partidul Acţiune şi Solidaritate, partid de guvernare, beneficiază de sprijinul a aproximativ 35-40% dintre moldovenii. Este în sine o performanță pentru un partid aflat la guvernare de doi ani, într-o regiune extrem de dificilă și cu efecte negative majore din cauza războiu8lui din Ucraina: inflaţie de peste 30%, presiuni energetice masive, o contracție a PIB de circa 7% anul trecut.

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: