fbpx

Chestiunea

Finanțele internaționale pun România ”la colț”: creștere bruscă la 3,72% a dobânzilor pe termen lung. Top-ul dobânzilor în UE

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a crescut din nou în luna august 2021, până la un fulminant 3,72%, potrivit datelor publicate de Banca… Mai mult

14.09.2021

La obiect

Datoria externă totală, majorată cu 4 mld. euro într-o singură lună – deficitul de cont curent la 7 luni, mai mare cu 70% față de aceeași perioadă din 2020

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat la finele lunii iulie 2021 un deficit de 9.057 milioane euro, cu aproape 70% peste nivelul din… Mai mult

13.09.2021

La obiect

România importă aproape jumătate din resursele energetice primare de care are nevoie. Deficitul de gaze crește cel mai mult

Importurile de resurse energetice primare, de aproape 8,845 milioane de tone echivalent petrol (tep), au acoperit aproape 45% din totalul resurselor de energie primară consumate… Mai mult

13.09.2021

La obiect

Creșterea puterii de cumpărare aterizează – Educația a coborât spre minus15%

Câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2021 a fost de 5.780 lei, cu 1 (un) leu mai mult față de luna precedentă, potrivit datelor… Mai mult

12.09.2021

”Europa, noul centru global pentru startup-uri” – plan de acțiune prezentat la Bruxelles

de Razvan Diaconu , 10.5.2021

Principalii lideri independenți ai ecosistemelor de startup-uri din 27 de țări membere UE prezintă luni Comisarului European Mariya Gabriel planul de transformare a Europei în noul centru global pentru startup-uri.

Inițiativa își propune creșterea de zece ori a numărului de unicorni (companii private evaluate la peste 2 miliarde de dolari) din Europa, în următorii zece ani. Comisarul Gabriel este responsabil pentru Inovație, Cercetare, Cultură, Educație și Tineret în Uniunea Europeană.

Inițiativa reprezintă și o consolidare a relațiilor dintre sectorul startup-urilor și Comisia Europeană. Startup-urile românești sunt reprezentate în grupul EU27 prin Romanian Tech Startups Association (ROTSA), organizație non-guvernamentală care se implică activ în inițierea de proiecte și programe pentru dezvoltarea, creșterea și susținerea ecosistemului național de startup-uri de tehnologie scalabile la nivel internațional.

Un comunicat al organizației românești prezintă contextul întrevederii și temele propuse:

În prezent, Europa generează peste 80.000 de startup-uri, dintre care 51 sunt unicorni. În 2020, startup-urile europene au atras investiții în valoare de 41 miliarde dolari, în creștere de la 36.6 miliarde dolari în 2019. În primul trimestru din 2021, 27 de companii europene au primit finanțări în valoare de peste 1 miliard de dolari, în baza celei mai recente runde de investiții. Un aspect mai puțin pozitiv este faptul că doar 7 dintre acestea fac parte din EU27 și își propun să rămână în Uniunea Europeană după primirea finanțărilor. În aceeași perioadă, Statele Unite au generat 67 de noi unicorni.

“Nu există niciun motiv pentru care Europa să nu poată să depășească performanța Statelor Unite și a Chinei cu privire la generarea de unicorni. Cred cu tărie că putem și trebuie să creștem de zece ori numărul de unicorni din Europa, în următorii 10 ani. Estonia este un exemplu în acest sens”, declară Peter Vesterbacka, FinEst Bay Area.

„Suntem bucuroși că România este parte activă în a sprijini acest demers care vine să genereze o serie de politici europene dinspre Comisia Europeană către statele membre. Este o inițiativă care reconfirmă interesul partenerilor din conducerea instituțiilor europene față de creșterea competitivității UE, inclusiv prin mărirea bugetelor alocate startup-uri tech. Ceea ce ne-am propus noi, ROTSA, în particular, este generarea unui model de inițiere și susținere a startup-urilor tech prin programe de incubare – investiții early stage – accelerare, funcțional și performant care să poată fi implementat la nivel național, cu implicarea ecosistemelor locale din principalele orașe tech din România iar acest demers vine ca o validare că România are un potențial de necontestat pe această sferă” spune Cristian Dascălu, Chairman ROTSA.

Propunerea celor 27 de lideri ai ecosistemelor de startup-uri europene include o listă de recomandări ce cuprind teritorii precum educația, creativitatea, diversitatea, facilități fiscale, opțiuni privind listarea la bursă și achiziții publice. Obiectivul strategic al grupului este să ofere feedback Comisiei Europene cu privire la modalitățile prin care poate susține și promova ecosistemele europene de startup-uri, astfel încât să crească numărul locurilor de muncă, inovația și exporturile UE în următoarea decadă.

“Avem exemple excelente de best practices în diferite regiuni din Europa. Avem nevoie ca UE să ne fie partener în demersul scalării acestora la nivel European. Avem nevoie de coeziunea inovației în Europa”, spune Markéta Přenosilová, CzechInvest.

Despre teme propuse și acțiuni asociate:

Tema 1. Definiții și date

Pentru a evalua corect evoluția startup-urilor și a consolida ecosistemul European de start-upuri, este important să fie agreate definiții ale grupurilor relevante din acest segment, a căror creștere poate fi urmărită în timp folosind datele colectate de la fiecare stat membru.

Acțiuni asociate: definiții comune ale termenilor cheie, setarea unei taxonomii pan-europene, măsurători ale datelor colectate și îmbunătățirea calității datelor publice de către autoritățile publice.

Tema 2. Talent

Un ecosistem de startupuri vibrant are nevoie de o sursă bogată de talente. De aceea, talentul trebuie încurajat la toate vârstele, pentru toate genurile, fără discriminare, astfel încât fondatorii de startup-uri din UE să fie pregătiți pentru provocările de mâine.

Acțiuni asociate: educație antreprenorială pentru copii/tineri, încurajarea studenților să înceapă un business, susținerea antreprenorilor femei, susținerea comunităților de femei antreprenori, încurajarea creării de spații creative  și asigurarea unor oportunități egale celor care inovează, indiferent de locul unde aceștia se găsesc.

Tema 3. Ecosisteme

Startupurile fac parte dintr-un sistem cu organizații interdependente și participanți conectați, inclusiv universități, guverne, organizații financiare, organizații suport (precum incubatoare, acceleratoare, spații co-working etc), organizații de cercetare, furnizori de servicii (legale, financiare) și corporații mari.  Această ultimă categorie include companii mari  din zona de tehnologie, care aduc alte avantaje față de corporațiile tradiționale. Acestea atrag cele mai bune talente din zona de IT, aduc profesionalism, creează oportunitatea angajării fondatorilor care „au dat greș” și sunt de multe ori sursă pentru noi start-upuri.

Colaborarea între acești actori trebuie susținută pentru a se creea sinergii. Ecosistemele puternice și startup-uri puternice merg mână în mână.

Acțiuni asociate: Adoptarea de către UE a unei politici care să susțină startup-urile, cu un procent din bugetul de achiziții al UE alocat bunurilor și serviciilor oferite de startup-urile din Europa (achizițiile publice reprezintă 18% din PIB-ul Uniunii Europene, este important ca această sumă să fie folosită și pentru a cumpăra bunuri și servicii de la startup-uri din Europa), cultivarea inovației, susținerea unei abordări bazate pe tehnologie în antreprenoriat (ex. programe spin-off), co-crearea unor programe flagship care să conecteze jucătorii ecosistemelor de start-upuri pentru a adresa provocările Europei (ex. Climă, mobilitate), și facilitarea investițiilor între țări.

Tema 4. Politici pentru statele membre

Este o nevoie acută de coerență în politicile ce privesc startup-urile din Europa. Astfel, Comisia Europeană ar trebui să ofere statelor membre suport pentru implementarea unor politici favorabile startup-urilor. De asemenea, Comisia ar trebui să ofere exemplul propriu și să prezinte o politică coordonată DG Grow, DG RTDI, DG CNECT, DG DIGIT, FISMA, COMP, etc., integrate în programul Green Deal si strategia de digitalizare.

Acțiuni asociate: facilități fiscale pentru susținerea dezvoltării, stoparea favorizării datoriilor versus capitaluri proprii, condiții mai bune pentru acțiunile la bursă ale angajaților (ESOP), implementarea unui card visa pan-european pentru startup-uri și adresarea punctelor slabe din legislația corporate cu privire la insolvență și restart (în prezent, legislația cu privire la insolvență blochează fondatorii pentru ani de zile, împiedicându-i să meargă mai departe cu un business nou).

Întâlnirea cu comisarul Gabriel este considerată critică pentru atingerea obiectivului de a transforma Europa în principalul centru global al inovației și de a crește numărul de unicorni în UE de zece ori, în următoarea decadă.

Comisarul Gabriel declară înaintea întâlnirii: “Sunt convinsă că, dacă liderii ecosistemelor și liderii politici lucrează împreună putem construi un adevărat ecosistem al inovației pan-european, care să ajute noua generație de inovatori și antreprenori să se extindă și să devină campioni în domeniul tehnologiei, și să ajute Europa într-un model sustenabil, digital, de revenire post covid”

Întâlnirea marchează primul pas al unui parteneriat de durată, comisarul Gabriel și liderii ecosistemelor startup stabilind să se întâlnească la fiecare șase luni, pentru a evalua progresele.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.5.2021

Lăsați un comentariu


Stiri

Puterea de cumpărare a salariului mediu net pe 2020, echivalentă cu circa 1.200 de euro

Marin Pana

Câștigul salarial mediu net pe 2020 a fost de 3.217 lei (echivalentul a 665 euro nominal la cursul mediu comunicat de BNR) pe lună, în… Mai mult

Stiri

Proiect / Certificatul Covid, obligatoriu pentru angajații din spitale – în lipsa lui urmează suspendarea și concedierea

Vladimir Ionescu

Personalul spitalelor, publice şi private, are obligaţia să prezinte un certificat digital Covid-19, conform unui proiect de lege elaborat de Ministerul Sănătății. Cei fără certificat… Mai mult

Stiri

Deficit 3% în 2024: Angajamentul României pentru a debloca întreaga componentă de creditare din PNRR

Victor Bratu

România este unul dintre puținele state membre UE care vor utiliza integral componenta de creditare – 14,9 miliarde euro – pusă la dispoziție prin PNRR.… Mai mult

Stiri

De ce a respins Comisia Europeană proiectul de irigații din PNRR

Victor Bratu

Unul dintre cele mai mari proiecte pe care România a încercat fără succes să le impună în PNRR este cel al irigațiilor. Proiectul a fost… Mai mult

Stiri

Ministerul Energiei așteaptă recomandările Comisiei Europene pentru compensarea facturilor la electricitate și la gaze

Vladimir Ionescu

Guvernul așteaptă recomandările Comisiei Europene privind măsurile pentru compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale, a declarat ministrul Energiei, Virgil Popescu, luni, în cadrul… Mai mult

Stiri

Deficitul bugetar a urcat la 3,35% din PIB la nivelul lunii august

Vladimir Ionescu

Execuția bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2021 s-a încheiat cu un deficit de 39,36 miliarde de lei (3,35% din PIB) în… Mai mult

Europa

Gazele se vor scumpi încă 5 ani de-acum încolo, spune șeful Vitol, cel mai mare trader mondial de petrol

Adrian N Ionescu

Condițiile de piață sunt favorabile creșterii prețurilor la gazele naturale în următorii 5 ani, chiar dacă nu este probabil ca nivelurile „extreme” actuale să fie… Mai mult