În Austria se repetă duminică al doilea tur al alegerilor prezidențiale, cel organizat în mai 2016 fiind anulat de magistraţii austrieci din cauza mai multor nereguli semnalate de formațiunea de extremă-dreaptă, Partidul Libertăţii, transmite Reuters.
Austria se află în fața perspectivei de a avea primul lider de extremă-dreapta după sfârşitul cel de-al doilea război mondial în Europa: candidatul extremist Norbert Hofer (foto) a pierdut la limită alegerile prezidenţiale din luna mai, 49,65% față de 50,35% cu care fusese creditat independentul Alexander Van der Bellen, dar magistraţii au anulat ulterior scrutinul din cauza neregulilor constatate la numărarea voturilor prin corespondenţă.
Sondajele indică din nou o cursă electorală extrem de strânsă, iar voturile prin corespondenţă s-ar putea să se dovedească cruciale pentru a determina numele următorului preşedinte al Austriei. Rezultatele finale ar putea să fie anunţate abia marţi, dar primele exit poll-uri sunt aşteptate la scurt timp după închiderea urnelor, la ora locală 17.00.
Independentul Alexander Van der Bellen (72 de ani) a vorbit adeseori despre Brexit în timpul campaniei prezidenţiale, susţinând că extremistul Hofer vrea să organizeze un ”Oexit”, care ar ameninţa locurile de muncă ale muncitorilor din Austria. Ţara alpină este puternic dependentă de schimburile comerciale din interiorul UE.
”Haideţi să nu ne jucăm cu focul. Zic să nu ne jucăm cu acest Oexit”, a declarat prezidenţiabilul independent în ultima dezbatere televizată, făcând referire la propunerea lui Hofer de a organiza un referendum în următorul an privind poziţia Austriei în cadrul Uniunii Europene.
Norbert Hofer şi-a retras pe final de campanie declaraţiile cu privire la organizarea referendumului, precizând însă că Austria ar putea să părăsească blocul comunitar în cazul aderării Turciei la UE. Candidatul extremei-dreapta s-a arătat și împotriva concentrării de putere în mâinile Bruxelles-ului şi a cerut mai multă putere de decizie pentru executivele naţionale din cadrul UE.
Victoria prezidenţiabilului extremist ar reprezenta un nou şoc pentru sistemul politic european, după decizia britanicilor de a părăsi UE.
Preşedintele austriac are în mod tradiţional un rol simbolic. Candidatul extremei-dreapta a declarat însă că vrea să fie un ”preşedinte-jucător”, ameninţănd că va demite actualul executiv şi va creşte taxele. Norbert Hofer a promis că va organiza mai multe referendumuri pentru soluţionarea unor probleme-cheie, inclusiv un plebiscit privind fişa postului pentru muncitorii austrieci.
”Voi veţi fi surprinşi de ce este posibil ”, a declarat candidatul extremei-drepte cu privire la puterile de care beneficiază preşedintele, care joacă un rol cheie în formarea coaliţiilor de guvernare.
Contracandidatul, Alexander Van der Bellen, a promis că va preveni în orice circumstanţe formarea unui executiv de către extremiştii de la Partidul Libertăţii.
Următoarele alegeri legislative sunt programate să aibă loc în doi ani, iar extremiştii conduc momentan în sondaje cu două treimi din intenţiile de vot.
Politica austriacă a fost dominată în ultimele decenii de două formaţiuni de centru, care au format din nou o coaliţie de guvernare. Tocmai această colaborare strânsă între cele două formaţiuni a alimentat susţinerea pentru extrema-dreaptă, care a promis că va pune capăt acestui sistem politic.
Cancelarul Christian Kern a decis inițial ca alegerile prezidenţiale să fie reluate la începutul lunii octombrie. Însă, scrutinul prezidenţial a fost amânat din nou, după ce autorităţile electorale au descoperit că adezivul de pe buletinele destinate votului prin corespondenţă nu se lipea, iar votul putea să fie prin urmare fraudat.
Autorităţile austriece au aruncat vina asupra unei firme germane, care nu a respectat standardele de calitate în producerea adezivului.
Urmărește-ne pe Google News
