Miniștrii de finanțe din Zona Euro (Eurogrup) au aprobat, luni, planul de măsuri propus de Mecanismul European de Stabilitate (ESM, fondul de urgență al zonei euro), în scopul reducerii costului datoriei Greciei.
Eurogrup a amânat însă discuția privind viitorul programului de reducere a datoriei, potrivit EUobserver.
Măsurile aprobate includ extinderea perioadei de rambursare a împrumuturile ESM existente de la 28 la 32,5 ani și limitarea variației ratelor de dobândă aferente creditelor.
Decizia va „îmbunătăți sustenabilitatea datoriei Greciei”, având în vedere că „Grecia ar fi trebuit, inițial, să plătească dobânzi mai mari”, potrivit unei declarații a șefului ESM, Klaus Regling.
Pachetul ar reduce cu 20% ponderea datoriei în raport cu PIB și „o scădere cu 5% a așa numitelor nevoi de finanțare încrucișată”, cum ar fi rambursările și plata dobânzilor din resursele disponibilizate.
Măsurile ar putea reduce datoria Greciei cu 45 de miliarde de euro, potrivit surselor elene citate de EUobserver.
„Beneficiile sunt clare, iar costurile sunt limitate”, a mai spus şeful ESM. „Acest lucru va începe să ajute economia Greciei imediat”, a declarat şi ministrul grec Euclid Tsakalotos, care este încrezător că „Grecia se întoarce la creștere”.
„Mai este mult de lucru”
Măsurile convenite luni fac parte dintr-un acord de principiu adoptat în mai de instituțiile creditoare – Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană, ESM și de Fondul Monetar Internațional (FMI).
Dicuţiile de luni au amânat, însă, pentru anul viitor abordarea unui nou plan de reducere a datoriilor (de fapt de ştergere a unei noi părţi din acestea). FMI insistă asupra unor măsuri care să facă sustenabilă plata datoriei Greciei, deoarece normele proprii îi impun să nu participe la un program de salvare în cazul în care datoria unei țări nu corespunde acestui criteriu.
Pentru un nou program de bailout va fi nevoie mai întâi ca experții din Grecia și cei ai UE să se pună de acord cu privire la a doua revizuire a programului actual, notează EUobserver.
„Mai este mult de lucru”, a declarat președintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem.
La rândul lui, comisarul UE pentru finanțe, Pierre Moscovici, speră să se ajungă la un acord la nivel de experţi, înainte de sfârșitul anului. În acest caz, Eurogrup ar putea fi convocat pentru a-l aproba la începutul lunii ianuarie.
Discuțiile s-au poticnit pe tema reformei pieței forței de muncă, iar Dijsselbloem a spus că acesta nu este un subiect pentru miniștrii de finanțe.
O altă dificultate este așa-numita traiectorie fiscală. Grecia, Eurogrupul și FMI au opinii diferite cu privire la cât de repede va trebui Grecia să ajungă la un excedent bugetar primar de 3,5 la sută din PIB după 2018.
Atâta timp cât acest obiectivul și măsurile pentru atingerea lui nu sunt stabilite, oferind astfel o imagine mai clară asupra viitorului datoriei, FMI nu va decide dacă să rămână în program.
Astfel încât, măsurile decise luni constituir un pas pe termen scurt, dar este încă necesar un acord UE-FMI, conchide EUobserver.
„Pentru fiecare pas este nevoie de o luptă”, a constatat și ministrul francez de finanțe Michel Sapin.
