Creșterea prețurilor și a costului vieții, Situația economică, Situația internațională și Democrația și statul de drept, au fost principalele patru probleme care i-au determinat pe cetățenii europeni să voteze la alegerile europarlamentare, conform celui mai recent Eurobarometru, publicat joi de PE.
Pentru români au fost mai importante primele două îngrijorări – Costul vieții și Situația economică, unde au înregistrat ponderi mai ridicate decât media UE. În schimb, ei sunt mai puțin preocupați decât alți europeni în legătură cu Statul de drept și Situația internațională.
Cel mai mult s-au distanțat românii la interesul pentru domeniile Educație, Sănătate și Digitalizare, după cum se observă în graficul de deasupra.
La Asistență medicală se constată cea mai largă diferență – în timp ce 24% dintre cetățenii UE au declarat că au fost motivați să meargă la participe la alegerile pentru PE de această problemă, ponderea din România a fost 32%, cu opt puncte procentuale peste media Uniunii.
Topul problemelor care au motivat cei mai mulți cetățeni UE
- Creșterea prețurilor și a costului vieții (42%) și situația economică (41%) au fost principalele subiecte care i-au motivat pe cetățenii UE să voteze la ultimele alegeri europene din luna iunie a acestui an.
- O treime dintre alegătorii din cele 27 de state membre (34%) spun că Situația internațională a fost un subiect care i-a încurajat să voteze.
- O proporție similară menționează apărarea democrației și a statului de drept (32%).
Topul problemelor care i-au motivat pe români
- Situaţia economică (45%)
- Creşterea preţurilor şi a costului vieţii (44%)
- Protecţia socială, bunăstarea şi accesul la asistenţă medicală (32%)
- Situaţia internaţională (30%)
- Democraţia şi statul de drept (27%)
- Apărarea şi securitatea (27%).
Imaginea UE și PE este în continuare mai bună în România
Românii au în continuare o părere mai bună, decât a mediei europene, despre Uniune și PE. În timp ce 48% din europeni au o imagine total pozitivă despre UE, procentul românilor care au declarat o astfel de opinie a fost de 52%.
De asemenea, ponderea românilor cu o părere foarte bună despre Parlamentul European este de 53%, cu 11 puncte pp peste media UE.
Comunicatul PE ce însoțește publicarea Eurobarometrului, precizează: „Încrederea în democrația parlamentară europeană este deosebit de ridicată la începutul celei de-a zecea legislaturi a PE: 42% dintre cetățenii europeni (53% dintre cetăţenii români) au o imagine pozitivă despre Parlamentul European – cel mai bun rezultat înregistrat vreodată pentru acest indicator”.
Optimism privind viitorul Uniunii
„Aproximativ 65% dintre cetățenii europeni sunt optimiști cu privire la viitorul UE. Procentul cetățenilor români optimiști cu privire la viitorul UE (68%) este mai mare decât media europeană și în creştere cu 7 puncte procentuale faţă de anteriorul sondaj din februarie-martie 2024.
La nivelul UE27, cetăţenii continuă să aibă o impresie pozitivă despre UE (48%), doar 16% declarând că au o imagine negativă. 52% dintre respondenţii din România declară că au o imagine pozitivă despre UE, în creştere cu 2 puncte procentuale faţă de sondajul anterior, şi doar 11% au o imagine negativă, în scădere cu 5 puncte procentuale faţă de precedentul sondaj”, mai menționează comunicatul PE.
Cum au ales europenii formațiunile votate la europarlamentare
Alegerea făcută la scrutinul european din 2024 s-a bazat în principal pe cât de apropiate au fost propunerile partidelor de ideile și valorile alegătorilor. Propunerile unui anumit partid pe teme europene au fost cel mai frecvent motiv pentru a primi votul, invocat de 47% dintre alegătorii europeni (+4 puncte procentuale față de 2019).
În cazul respondenților din România, principalele motive care au stat la baza deciziei de a vota un partid anume sunt:
- obișnuința de a vota partidul respectiv (39%)
- propunerile privind problemele naționale (38%)
- propunerile privind o problemă considerată importantă de către respondent (37%)
- propunerile privind problemele europene (31%).
Sondajul Eurobarometru analizează comportamentul de vot și principalele priorități ale cetățenilor UE și a fost realizat după alegerile din iunie.
****
Urmărește-ne pe Google News
