Mai multă sau mai puţină Europă, integrare politică, uniune fiscală, imigraţie, criză economică, austeritate vs. împrumuturi şi cheltuieli pentru investiţii, centru-dreapta vs. centru-stânga.
O dată la cinci ani, cu ocazia alegerilor pentru Parlamentul European, se creează contextul unor mari dezbateri pe teme europene. Teoretic, practic însă, politicienii sunt mai degrabă tentaţi să discute politica internă a statelor membre, mult mai aproape de înţelegerea şi interesul alegătorilor.
Alegerile din acest an vin în urma unei crize economice serioase, în contextul în care instituţiile europene au fost văzute ca originea răului: de acolo au venit indicaţiile de tăieri masive, care au avut drept consecinţă o scădere a nivelului de trai al europenilor şi pierderea multor locuri de muncă.
Este viziunea simplistă asupra Uniunii Europene, iar acum este momentul unor reale dezbateri. Ele au început deja să aibă loc: au existat mai multe runde de confruntări în Marea Britanie, între reprezentantul celui mai pro-european partid şi cel al euroscepticilor – Nick Clegg, respectiv Nigel Farage.
O primă confruntare între principalii reprezentanţi ai celor două mari familii politice, popularii şi social-democraţii, între Jean-Claude Junker şi Martin Schulz, a avut şi ea loc. Dacă aceste discuţii vor suscita interesul europenilor, rămâne de văzut.
cursdeguvernare.ro a consultat mai mulţi analişti politici din Europa, dar şi din România, în dorinţa de a găsi răspunsul al două întrebări: despre ce se va vorbi şi ce teme vor fi evitate în campania electorală pentru alegerile europene? Atât pe continent, cât şi în România.
Teme comune, dezbateri diferite în Europa
Analiştii consultaţi de cursdeguvernare.ro sunt de părere că, în ciuda unor teme europene comune care ar putea fi discutate, campaniile şi subiectele dezbătute vor fi diferite de la ţară la ţară, iar accentul se va pune diferit, chiar dacă unele dintre ele se vor regăsi în discursul oamenilor politici.
Steven Booth (foto), expert la grupul de reflecţie londonez Open Europe, dar şi Sonia Piedrafinta, de la Centre for European Policy Studies (CEPS), de la Bruxelles, cred că imigraţia şi libertatea de mişcare vor fi teme prezente în mare parte a ţărilor UE, dar în special în cele care sunt destinaţie pentru imigraţie.
„Guvernele din Marea Britanie, Germania, Austria şi Olanda vorbesc şi fac deja reforme ale politicilor şi regulilor de accesare a beneficiilor sociale, aşa că asta este deja o temă aflată în dezbatere de mai multă vreme”, argumentează Steven Booth.
Frontul Naţional, din Franţa, Partidul Libertăţii din Olanda sau UKIP, din Marea Britanie, sunt partide care aduc în dezbaterea publică tema imigraţiei, atât din exteriorul Uniunii, cât şi migraţia intracomunitară, spune şi profesorul Cristian Pârvulescu.
„În contextul discuţiilor despre o uniune socială se va vorbi despre beneficiile sociale şi românii şi bulgarii vor fi aduşi în discuţie. Este o falsă temă, pe care şi conservatorii britanici o vor folosi, dar fără succes: sondajele ne arată că partidul lui David Cameron nu a reuşit să convingă adoptând un astfel de discurs, că laburiştii sunt pe primul loc, urmaţi de euroscepticii de la UKIP şi abia apoi se situează conservatorii”, spune profesorul Pârvulescu.
Se vor revigora teme populiste, naţionaliste sau xenofobe, argumentează şi profesorul Vasile Dâncu. „Şi asta deoarece 60% dintre cetăţenii europeni nu au încredere în instituţiile UE, neîncrederea dubându-se în ultimii 7 ani”, spune acesta.
De altfel, este important cine va stabili agenda campaniei, subliniază şi directorul think-tank-ului Notre Europe, Yves Bertoncini (foto). Dacă vor fi populiştii, extremiştii şi euroscepticii sau nu. „În Marea Britanie, UKIP stabileşte agenda, iar domnul Cameron este suficient de slab să îi urmeze, însă fără niciun fel de succes până în acest moment. Dacă ne uităm la Germania, la Alternativa pentru Germania (AfD – partid eurosceptic) şi o asculţi pe Angela Merkel, vei vedea că nu abordează niciuna dintre temele AfD, nu răspunde niciunei idei a lor, nu se abate de la agenda sa. Prin urmare, AfD nu stabileşte agenda în Germania”, este analiza expertului francez.
Viitorul Europei, în discuţie sau ignorat?
Campania va fi mult mai concentrată asupra UE decât înainte, crede Sonia Piedrafinta (foto), de la CEPS. „Campania se va centra pe UE – pe coordonata pro sau anti-UE – mai degrabă decât pe politici comunitare specifice”, susţine aceasta.
Este o opinie împărtăşită parţial şi de Vasile Dâncu: „Se va vorbi mult despre viitorul Europei şi sunt deja partide care lansează ideea ca Europa nu este doar economie, ci înseamnă şi un sistem de valori, deci trebuie promovat un spirit şi o cultură a solidarităţii”, spune profesorul de la Cluj.
Pe de altă parte, opinia lui Vasile Dâncu se desparte de a analistului de la Bruxelles când vine vorba despre teme şi specificitatea acestora. Expertul român consideră „vor fi dezbateri ample pe teme ca reducerea puterii grupurilor de lobby sau modalitatea de a coordona politici europene şi naţionale”. „Se discută despre pârghii de control a ţărilor membre, dar şi despre zone în care trebuie lăsată mai multă libertate şi mai puţin control”, spune acesta.
În plus, profesorul Dâncu crede că anumite teme europene se discută în asemenea detalii încă „ar putea părea incredibile în România”.
Europa nu este interesată despre o dezbatere despre viitorul ei, este însă părerea lui Cristian Pârvulescu.
„Spre deosebire de 2004 şi 2009, nu avem nişte programe politice şi se remarcă absenţa reală a unor partide politice europene. Avem marile grupuri politice europene, al căror scop este să obţină cât mai multe mandate în Parlamentul European. Aşa că politicienii europeni nu sunt interesaţi de o dezbatere despre viitorul european, ci de teme interne care pot aduce un loc în plus în PE”, spune Cristian Pârvulescu.
Ne aflăm într-o fază tactică, mai consideră acesta, când problemele europene nu sunt discutate, pentru că politicienii naţionali nu au interesul să le discute. Europa va fi, în cel mai fericit caz, ţapul ispăşitor pentru toate relele de la nivel naţional.
Politica externă a Uniunii, surpriza din campanie
Situaţia din Ucraina a creat premisele unei discuţii despre politica externă a Uniunii Europene, despre Rusia şi poate duce la un sentiment de unitate între europeni, spun analiştii.
„Este o temă care ar fi fost discutată la un nivel superficial, dar acum se va vorbi şi pentru că alegerile din Ucraina vor avea loc exact în aceeaşi zi cu alegerile europene din majoritatea statelor membre”, spune Yves Bertoncini.
Toţi politicienii vor vorbi despre Vladimi Putin, anticipează acesta, cu excepţia poate a unor politicieni germani, mai spune directorul Notre Europe. Aceştia vor evita subiectul fie din teamă, fie pentru că ştiu că opinia populaţiei este împărţită referitor la acest subiect.
Aducerea Rusiei în discuţie, ca opozant al Uniunii Europene, ar putea avea ca efect crearea sentimentului de unitate între europenii care îşi vor putea pune întrebarea cum am fi mai eficienţi, la nivel naţional, în faţa lui Vladimir Putin, mai argumentează analistul francez.
„Politica externă va conta mai mult, fără să devină însă esenţială”, este şi opinia lui Cristian Pârvulescu. Acesta crede că va fi o temă discutată mai mult în ţările baltice şi Polonia, şi mai puţin în restul uniunii, şi chiar în România.
Dezbateri interne şi accent pe personalităţi politice
Cristian Pârvulescu şi Valeriu Turcan sunt însă de părere că, la nivel european, campania va fi deturnată de la orientări ideologice europene la dezbateri interne, iar lupta va fi puternic personalizată de liderii partidelor şi personalităţile care se află pe listele electorale.
Valeriu Turcan pune accentul pe personalităţile din campanie. El crede că dezbaterea publică se va învârti în jurul a maximum 20 de persoane. „Temele principale nu vor fi unele ideologice, ci vor fi legate mai ales de temele majore de pe agenda zilnică a presei. Vor fi de fapt două campanii paralele – una adresată opiniei publice in general și una mai ideologică, adresată de fiecare partid propriului electorat pe care vrea să și-l mobilizeze”, spune analistul politic.
Fiecare ţară cu specificul ei şi temele sale de interes
Fiecare ţară combină temele economice interne cu cele ale gestiunii crizei la nivel european, spune Vasile Dâncu. „În primul rând va fi o dezbatere între austeritatea bugetară strictă (centru-dreapta) şi o oarecare relaxare bugetară pentru a creşte încrederea, consumul şi investiţiile (centru-stânga)”, detaliază acesta.
Austeritatea va fi tema campaniei în ţările din sudul continentului, spune şi Cristian Pârvulescu, dar mai puţin importantă în nord. Economia, uniunea economică sunt teme ale popularilor, în timp ce socialiştii şi comuniştii vor insista pe mai multă uniune socială.
În general opoziția va încerca să vorbească despre eșecul guvernelor în a crea locuri de muncă, crede Valeriu Turcan.
În Franţa, Germania sau Belgia se discută despre protecţia datelor personale, în timp ce despre dezvoltare durabilă şi edicaţie se vorbeşte în ţările nordice, remarcă Vasile Dâncu. Cele din urmă sunt preocupate şi de teme despre care în România nu se vorbeşte mai deloc: restricţiile privind profitul bancherilor sau comisioanele.
Ce teme sunt „cartoful fierbinte” pe care politicienii vor evita să pună degetul
„Europa este într-o criză politică gravă, are nevoie de un proiect politic care să o schimbe radical, dar nimeni nu vrea să îl propună, pentru că cetăţenii nu sunt pregătiţi pentru asta”, crede profesorul Pârvulescu.
Federalismul, o mai mare integrare a Uniunii sunt teme care se regăsesc doar în discursul lui Guy Verhofstadt, candidatul liberalilor pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, şi al liberalilor săi.
„Nimeni nu are curajul să vorbească despre federalism, iar motivul pentru care Guy Verhofstadt o face este pentru că Belgia este ea însăşi federală, liberalii sunt puternici aici, aşa că nu pierd la nivel naţional pe un mesaj federalist, aşa cum este cazul celorlalţi politicieni”, crede Cristian Pârvulescu.
El crede că şi Jean-Claude Junker şi Martin Schulz sunt federalişti, dar nu o spun în această campanie.
Federalismul este „cuvântul cu F pe care toţi evită să îl pronunţe”, spune şi Yves Bertoncini. ”Şi greşesc, pentru că Uniunea Europeană este o federaţie. Dar nu mulţi politicieni vorbesc astăzi despre federalism. Cel puţin mulţi dintre ei vor insista pe o integrare mai mică a Uniunii, nu mai mare”, afirmă expertul francez.
Vasile Dâncu nu crede că vor fi teme evitate, pentru că, pentru prima dată, alegerile europene sunt personalizate, candidaturile contează mai mult decât înainte şi prin aptul că voturile contează în alegerea preşedintelui Comisiei Europene.
„Poate se va vorbi mai puţin despre un handicap al Europei: lipsa unei politici de securitate şi a unor mecanisme eficiente de diplomaţie. Se va discuta puţin despre Europa cu două viteze şi despre decalajele dintre ţările UE, decalaje care se adâncesc şi care fac inegalitatea mai pregnantă, un eşec al politicilor de coeziune”, spune analistul român.
Directorul Notre Europe crede că politicienii vor evita să vorbească despre daunele făcute de speculaţiile financiare şi vor vorbi mai mult despre puterile Bruxelles-ului, despre libertatea de mişcare intracomunitară şi problemele care decurg din ea.
Va depinde de la ţară la ţară şi în funcţie de politicieni. „Politicienii francezi vor evita discuţiile despre slăbiciunile guvernanţei franceze şi vor vorbi, în schimb, despre toate problemele care vin de la Bruxelles.
Germanii vor evita să vorbească prea mult despre planul de solidaritate oferit Greciei, pentru că nu a fost popular în Germania, şi vor vorbi mai mult despre reformele structurale necesare altor ţări, inclusiv celor din sudul Europei”, a exemplificat Yves Bertoncini.
Campania din România pentru europarlamentare va fi o confruntare exclusiv pe teme interne
Analiştii români consultaţi de cursdeguvernare.ro cred că, în România, campania electorală pentru alegerile europene se va concentra exclusiv pe teme interne. Perspectivele lor asupra dezbaterilor sunt mai degrabă pesimiste şi înscriu discuţiile într-o ceartă colectivă internă.
„Vor fi preponderent teme interne pentru că sunt uşor de înţeles de toată lumea. Nu va fi stânga contra drepata, ci va fi mai degrabă toţi împotriva tuturor. Pentru că fiecare este pe cont propriu şi pentru fiecare partid miza internă este foarte mare”, crede Valeriu Turcan.
Nici Vasile Dâncu nu crede că vor fi dezbateri pe linie ideologică, stânga-dreapta. „Pentru că distincţia dintre cele două se opreşte la taxa unică (un fel de panaceu), iar cultura politică românească se rezumă la ideea că stînga e miloasă şi dreapta este eficientă, dar fără inimă – sunt stereotipuri jalnice, dar prezente”, spune analistul.
Acesta anticipează o campanie plină de tensiune, care „va face apel doar la emoţii şi va căuta doar să mute dintr-un loc în altul săgeata care indică axa răului ca etichetă pentru adversar”.
Telejustiţie, Băsescu şi atacuri între foşti aliaţi
Dezbaterile din România vor fi numai pe probleme interne, crede Cristian Pârvulescu, temele de discuţie fiind problemele din USL şi preşedintele Băsescu. „Se va vorbi despre moştenirea Băsescu şi despre USL, cu PNL ca principal vinovat pentru ruperea alianţei”, spune acesta.
„Vom avea discuţii despre arestări, telejustiţie, cine fură mai mult. PNL a uitat că a fost la guvernare până mai ieri şi atacă PSD, devenit dintr-o dată un monstru pentru ei. PSD va prezenta realizări ale executivului, dar nu va uita aracul la regimul Băsescu. PMP va face poze în blugi şi cămăşi albe, vrând să arate că este altfel şi nu va fi atacat prea tare pe logica: dacă îi bagi în seamă ar putea creşte, atragi atenţia asupra lor”, anticipează şi Vasile Dâncu.
El crede că va fi „o luptă de stradă aplicată politicii”, în condiţiile în care proiectele mari naţionale, precum regionaşlizarea, descentralizarea, modernizarea Constituţiei sunt „refuzate de societatea nostră politică”.
„Temele europene vor fi subţiri pentru că partidele au împin spre margine intelectualii sau ideologii şi au rămas să fie conduse în majoritate de vânători sau culegători de voturi”, este explicaţia lui Vasile Dâncu. Cu siguranţă nu va exista un discurs eurosceptic sau eurorealist, spune acesta.
În opinia lui Valeriu Turcan, „Guvernul şi primul ministru vor avea interesul să nu vorbască despre două teme: justiţie şi crearea de locuri de muncă”.
Despre corupţie vor vorbi însă PNL, PMP şi PDL, crede Cristian Pârvulescu, în timp ce PSD va face un exerciţiu de victimizare, deja început, prin ideea că liderii locali sunt prigoniţi de ANI şi DNA.
„Este o situaţie similară celei din 2009, când arestarea lui George Becali reuşea să propulseze PRM în Parlamentul European. Acum victimizarea este folosită în favoarea unui partid mare, PSD. Tot de aici vor apărea şi nuanţe antieuropene: DNA şi ANI vor fi prezentate ca instrumente prin care Comisia Europeană se amestecă în afacerile interne ale României”, crede profesorul bucureştean.
Nici măcar în privinţa dezbaterii asupra unui subiect de interes precum fondurile europene analiştii nu sunt optimişti. „Nu există pricepere pentru ca dezbaterea să fie coerentă”, crede Cristian Pârvulescu. A remarcat însă tonul triumfalist cu care ministrul Eugen Orlando Teodorovici anunţă o absorbţie de 80% până la finalul perioadei de cheltuire a banilor europeni din perioada 2007-2013, un obiectiv aproape imposibil făcând comparaţie cu ratele de absorbţie din acest moment ale altor state din UE.
Cum s-ar putea vorbi despre UE în România
Valeriu Turcan recunoaşte că este dificil de tradus deciziile europene pentru cetăţeni. „Dar cred că e un gen de blazare generală la Bruxelles în a încerca să găsească formula optimă pentru cetățeni”, mai spune acesta. Formule s-ar putea găsi, având în vedere ce înseamnă aderarea la UE pentru România.
„Europa a fost și rămâne o forță a binelui, a modernizării, pentru români și acțiunea pozitivă a Europei se vede peste tot în România. (…)Europa înseamnă și dreptul de a munci pentru circa 3 milioane de români, și subvențiile pentru agricultură și canalizarea care se bagă în sat cu fonduri europene”, spune Valeriu Turcan.
Vasile Dâncu nu este de acord cu opinia unor politicieni că românii, în special cei de la ţară, nu înţeleg şi nu sunt interesaţi de temele abstracte europene. Este o afirmaţie a europarlamentarului Traian Ungureanu, făcută la o dezbatere organizată de Institutul de Politici Publice.
„Tema agriculturii, ajutoarelor, a proiectelor regionale, a infrastructurii europene, drepturile consumatorilor şi altele pot fi ”traduse” pe înţelesul oamenilor simpli, doar că cei care ar trebui să traducă ar trebui să le înţeleagă ei mai întâi”, crede profesorul Dâncu.
Urmărește-ne pe Google News
