Fostul premier Victor Ponta este vizat, potrivit EurActiv.ro, de o anchetă a DNA în legătură cu modul în care, printr-o hotărâre de guvern pe care a semnat-o, compania kazahă KazMunayGas a scăpat de plata a 600 de milioane de dolari, datoria istorică a Rompetrol.
Dosarul, afirmă publicația, a fost descis în 2015, când procurorii au început urmărirea penală in rem pentru trafic de influenţă şi luare de mită.
Surse judiciare au declarat pentru EurActiv.ro că Victor Ponta este printre cei vizați în dosarul deschis în 2015.
CCR s-a opus scamatoriei legislative
Premierul Ponta a semnat, ]n ianuarie 2014, o hotărâre de guvern prin care a fost adoptat memorandumul de înţelegere cu kazahii care au cumpărat Rompetrol.
Anterior, Curtea Constituţională s-a opus validării prin lege adoptată de Parament, la inițiativa premierului Ponta, a acestui memorandum, care de fapt este un contract comercial de stat.
Surse guvernamentale citate de EurActiv.ro susțin că multe dintre pretențiile kazahilor se regăsesc întocmai în memorandum, de-aici plecând, de fapt, ancheta procurorilor.
Descărcați AICI Memorandumul cu Rompetrol
Chiar vicepreședintele KazMunayGas, Azamat Zhangulov, evoca, în mai 2016, posibilitatea ca procurorii să investigheze acest memorandum.
„Există această posibilitate ca ei (n.red. procurorii) să investigheze situația. Insă, în perioada în care a fost semnat memorandumul era o conducere, iar acum este alta. Înțelegerea era cu statul roman, s-au schimbat câțiva miniștri, dar nu a existat nicio premisă că aceste înțelegeri au fost frauduloase. Ne-am exprimat intenția de a plăti 200 de milioane de euro, cu condiția de a constitui fondul de investitii (…) Schimbările de miniștri nu au ajutat acest lucru”, a declarat atunci Azamat Zhangulov.
Drumuri dese în Turcia și o cartelă telefonică misterioasă
Procurorii consideră suspecte vizitele dese ale lui Ponta în Turcia după semnarea memorandumului cu KazMunayGaz, dar și faptul că fostul premier folosea, în timpul acestor vizite, o cartelă telefonică turcească pentru convorbiri private.
Ancheta DNA încearcă practic să stabilească dacă termenii memorandumului au fost negociați în străinătate.
Sursele judiciare citate afirmă că, într-una dintre vizitele făcute de Ponta în Turcia în contextul unei operații la genunchi, acesta ar fi fost invitat de președintele Turciei, Recep Tayyp Erdogan, la una din vilele sale.
Potrivit acelorași surse, în acest dosar, DNA a solicitat ajutorul mai multor state pentru a verifica mișcările unor sume de bani ale unor terți care ar fi jucat rolul de intermediari între KazMunayGaz și oficiali ai statului român. Procurorii DNA au făcut mai multe cereri pentru comisii rogatorii în acest sens.
Fostul premier Victor Ponta nu a putut fi contactat pentru a fi întrebat în legătură cu aceste chestiuni.
În context, trebuie spus că fostul premier Victor Ponta a lansat la începutul acestui an o fundaţie regională privind zona Mării Negre, unde membru de onoare este Irakli Garibashvili, fost premier al Georgiei, iar membri fondatori sunt apropiaţi ai lui.
Ponta și banii primiți pe noua fundație
Fostul premier Victor Ponta a înființat oficial fundația „Black Sea Regional Projects 2020” în luna februarie, dar despre această idee se discuta încă din cursul anului 2015.
Practic, ideea a apărut în același an în care Victor Ponta a mers de mai multe ori în Turcia.
„Foarte mulți oameni de bună credință sunt alături de noi, unii mi-au și zis să am grijă cu banii pe care i-am primit deja în fundație. Am zis că am grijă, având în vedere că nu avem cont încă”, a declarat Victor Ponta, în februarie 2016, la evenimentul de lansare a organizației neguvernamentale.
O datorie rostogolită de la Adrian Năstase încoace
Între 2003 şi 2010, datoria istorică de aproape 600 de milioane de dolari a rafinăriei Petromidia a fost rostogolită practic de Guvernul Năstase, iar posibilele fapte penale din acea vreme sunt anchetate de DIICOT în dosarul Rompetrol II, care vizează privatizarea rafinăriei Petromidia între 1999-2000 şi ordonanţa Guvernului Năstase din 2003.
În anul 2000, grupul Rompetrol, condus de Dinu Patriciu, a cumpărat rafinăria Petromidia cu 50 de milioane de dolari, după ce privatizarea către compania turcească Akmaya a eșuat.
Rompetrol s-a angajat în schimb că va plăti datoria istorică de aproximativ 600 de milioane de dolari.
Trei ani mai târziu, în octombrie 2003, Guvernul Năstase a transformat restanţele bugetare ale Rompetrol, în valoare de 603 milioane de dolari, în obligaţiuni cu maturitate de şapte ani.
Ordonanţa 118/2003, semnată de premierul Adrian Năstase şi contrasemnată de fostul ministru al Finanţelor, Mihai Tănăsescu şi fostul ministrul al Economiei, Dan Ioan Popescu, a stabilit regimul juridic al creanţelor bugetare reprezentând TVA, accize, contribuţia la Fondul special al drumurilor publice, precum şi majorările de întârziere, dobânzile, penalităţile si penalităţile de întârziere, datorate si neachitate de catre Rompetrol la data de 30 septembrie 2003.
Fostul premier Adrian Năstase s-a apărat întotdeauna spunând că legea de aprobare a ordonanței 118/2003 a fost promulgată în 2005 de noul preşedinte Traian Băsescu.
În 2007, Dinu Patriciu a vândut Rompetrol companiei de stat din Kazahstan, KazMunaiGaz, pentru o sumă ce este și astăzi o enigmă: între 1,6 miliarde și trei miliarde de dolari.
În 2010, obligaţiunile statului au ajuns la maturitate, iar Rompetrol nu răscumpărase datoriile decât într-o mică măsură. Astfel, statul a redevenit acţionar.
Pe 15 februarie 2013, Guvernul USL Ponta II a încheiat memorandumul cu grupul kazah KazMunayGaz. Acesta prevedea că statul roman accepta o plată de 200 de milioane de dolari contra unui pachet de 26 la sută din acţiunile statului. Restul de 400 de milioane de dolari urma să fie inclus într-un presupus fond mutual de investiţii de un milliard de euro.
Trei luni mai târziu, în mai 2013, Guvernul Ponta a încercat să legitimeze acest contract de stat prin lege adoptată de majoritatea USL din Parlament. Președintele de atunci, Traian Băsescu, a atacat legea la Curtea Constituțională, care a decis că adoptarea memorandumului prin lege nu respectă Constituția.
În aceste condiții, guvernul condus de Victor Ponta s-a văzut nevoit să adopte memorandumul prin hotărâre de guvern, iar legalitatea acestui act este astăzi cercetată de procurorii anticorupție.
Hotărârea de guvern a fost adoptată pe 22 ianuarie 2014.
Datoria încă neplătită
În primăvara anului trecut, datoria kazahilor nu era plătită. Nici cele 200 de milioane de dolari către stat, nici fondul de investiții de 400 de milioane de dolari. În plus, kazahii de la KazMunayGaz au depus o cerere de intrare în insolvență, cerere respinsă, însă, de Tribunalul București.
În iunie 2016, procurorii DIICOT au început urmărirea penală în dosarul Rompetrol II, iar fostul ministru al Economiei din Cabinetul Năstase, Dan Ioan Popescu, şi foştii miniştri ai Finanţelor din cabinetele Năstase şi Boc, Mihai Tănăsescu, Gheorghe Pogea şi Sebastian Vlădescu, au fost puşi sub acuzare pentru abuz în serviciu. Ei sunt acuzați că nu ar fi luat măsurile necesare pentru recuperarea datoriei istorice.
Fostul premier Adrian Năstase şi fostul ministru al Justiţiei, Rodica Stănoiu, sunt martori în acest dosar.
Procurorii DIICOT au pus sechestru și pe rafinăria Petromidia, până la concurența sumei de 680 de milioane de euro.
Urmărește-ne pe Google News
