România va avea o creștere economică „relativ viguroasă” începând din al doilea trimestru al anului viitor, chiar dacă primul trimestru nu va fi mai bun decât cel în care ne aflăm, a declarat miercuri Eugen Rădulescu, șeful Direcției de Stabilitate din Banca Națională a României (BNR).
„2021 va fi cu certitudine un an în care, chiar dacă vom porni lent, chiar dacă primul trimestru nu va fi mai bun decât cel în care ne aflăm acum, începând din al doilea trimestru vom avea o creștere economică pe care o anticipăm relativ viguroasă Noi avem câteva constrângeri. Noi am pornit la drum cu o situație bugetară foarte precară. Din păcate nu este mult mai bine în ceea ce privește situația financiară a întreprinderilor. Avem în economie o carență majoră reprezentată de deficitul de capitalizare, avem o situație care s-a născut în urmă cu mulți ani, dar care persistă, respectiv că nivelul de capital al firmelor este slab. Decapitalizarea, care a fost foarte puternică după criza din 2007-2008 și a atins un maxim în 2012, când aveam jumătate din numărul firmelor subcapitalizate sau cu capitaluri negative, la sfârșitul anului 2019 ajunsesem că numai 35% din companii erau cu capitaluri negative. Lucrurile nu pot să rămână aici. Nevoia de capitalizare era la sfârșitul anului 2019 de peste 150 miliarde lei.”, a menționat Eugen Rădulescu, la videoconferința regională ZF BRD Buget 2021.
Acesta a subliniat că este nevoie cu siguranță de o adaptare a companiilor la situația care va fi în lume după criza curentă COVID-19, însă, pentru asta, „din nou vorbim despre o situație financiară adecvată în privința lichidității și a gradului de îndatorare”.
„În primele șase luni pentru care avem date pe cele 85 de subsectoare analizate, avem o scădere a cifrei de afaceri cu 4,4% față de perioada corespunzătoare a anului trecut. Avem 51 de sectoare pentru care dinamica a fost negativă, în timp ce pentru 34 de domenii dinamica a fost pozitivă. Există două sectoare de activitate cu reducere de 60%: activitățile din turism și ale turoperatorilor, precum și cele de transporturi aeriene, în timp ce alte 13 sectoare au avut diminuări de cel puțin 20%”, a mai spus Eugen Rădulescu.
Reprezentantul Băncii Naționale a subliniat că „am pornit de la un moment destul de critic în privința bugetului.”
„Am pornit de la un moment critic inclusiv în privința contului curent. În 2019, din toate țările din regiune, noi am avut cel mai mare deficit de cont curent, 4,6%, timp ce Bulgaria, la care ne raportăm de multe ori și spunem: ‘Ia uite că Bulgaria are dobânzi zero’, ea are dobânzi zero din cauză că are cont curent cu plus 4% și buget cu plus 2,1%. Este o legătură extrem de strânsă între condițiile de creditare și condițiile între cei doi mari indicatori: buget și cont curent. Noi avem cea mai slabă situație din toată regiunea, suntem țara cu cel mai mare deficit bugetar – nu acum, acum toate țările au deficit bugetar mare – dar noi pornim de la o situație structurală foarte defavorizată. Din acest motiv, noi avem cele mai nefavorabile condiții de creditare”, a explicat Rădulescu.
Acesta a precizat că România are dobânda pe termen lung mai mare decât celelalte țări din regiune din cauză că există aceste două deficite gemene la nivelul cel mai ridicat din zonă.
„Este foarte bine că am reușit să menținem ratingul de țară în zona investment grade, în pofida deteriorării indicatorilor financiari din acest an, dar va trebui anul viitor cu prudență, cu atenție, să nu cumva să împingem economia către o recesiune mai puternică. Va trebui să mergem pe calea redresării echilibrelor. Ratingul de țară și deficitele pe care le avem nu afectează doar costul statului. Îi afectează pe toți debitorii, atât persoane fizice, cât și întreprinderi”, a mai spus Rădulescu.
Oficialul BNR a subliniat că Banca Centrală a scăzut ratele dobânzii de politică monetară în trei reprize.
„Erau voci care spuneau că trebuia să le scădem mult mai mult. Trebuie să vedem și partea cealaltă a lucrurilor. Scăderea dobânzilor pe plan intern nu înseamnă că România se va împrumuta mai ieftin în afară. Aș zice chiar dimpotrivă, pentru că la o asemenea decizie de scădere a dobânzilor cu orice preț, primul lucru care s-ar întâmpla ar fi o relaxare a consumului intern”, a susținut reprezentantul BNR.
Potrivit acestuia, în 11 luni din acest an avem o depreciere de 1,9% a leului, în condițiile în care am avut o inflație mai mare decât în zona euro.
„Practic, avem o situație stabilă. Dacă ne uităm la niște grafice care arată cum au evoluat monedele chiar din țările din jurul nostru, constatăm că evoluția leului a fost cu mult mai lină. Chiar dacă am avut această depreciere, ea s-a produs lent”, a arătat Rădulescu.
În opinia sa, „lucrurile vor continua în aceeași direcție”, mai ales dacă „vom reuși să stabilizăm deficitul bugetar și dacă vom reuși să ajungem la primele măsuri pentru reducerea treptată, dar clară a acestuia în următorii ani”.
„Dacă am fi avut dobânzi mai mici, poate că ar fi câștigat unii, dar sunt foarte mulți care ar fi pierdut. În primul rând am fi pierdut cu toții, pentru că deprecierea cursului ar fi crescut mult mai mult decât am avut-o. Situația aceasta mie mi se pare că este sustenabilă, așa cum este ea acum. Chiar în condițiile în care am ajuns la un deficit bugetar foarte mare, BNR a intervenit la momentul când a fost necesar, cumpărând titluri de stat de pe piața secundară, ceea ce a calmat piața, a liniștit lucrurile. Acum nu mai este nevoie, deocamdată. Să sperăm că lucrurile se vor așeza, că nu vom mai avea incertitudini de genul ‘mărim pensia cu 40%, nu o mărim cu 40%?’ Am avut acum câteva zile evaluare de țară pe care a făcut-o S&P și care ne-a menținut la același rating. În cazul în care aveam pensii cu 40%, intram în junk și situația ar fi fost cu mult, mult, mult mai gravă. Cred că am fi avut nevoie de încă cinci ani ca să ieșim din situație”, a adăugat Eugen Rădulescu.
