Consiliul JAI nu a ajuns, luni, la o soluţie concretă privind redistribuirea valurilor de imigranţi care au intrat în ultima lună în spaţiul Schengen. Miniștrii de interne și de Justiție din UE au stabilit relocarea a doar 40.000 de imigranţi – decizie care fusese luată deja în luna mai.
Asta în Consiliu. În ţările lor, unii dintre ei pregătesc suspendarea regulilor Schengen, controale la graniţe şi blocare temporară a circulaţiei pentru a controla fluxul de imigranţi. Între timp, efuziunea pro-imigranţi din ultima săptămână a liderilor europeni s-a estompat.
***
Decizia privind totalul de 160.000 de imigranţi la care se făcea vorbire înainte de Consiliu a fost amânată pentru luna octombrie – când vor fi reluate discuţiile despre cote şi relocări. Decizia finală referitoare la aceste măsuri și eventuala lor obligativitate se va discuta la reuniunea programată pe 8 octombrie, scrie The Wall Street Journal. Programul Juncker, ce prevede suplimentarea cu 120.000 de refugiați, rămâne așadar să fie abordat din nou peste trei săptămâni, cu șanse mici de realizare, comentează presa internațională.
Cu toate acestea, concluziile Consiliului JAI (Consiliul UE pentru Justiţie şi Afaceri Interne) au fost considerate un pas înainte, inclusiv de către reprezentanții Germaniei, care va accepta anul acesta, singură, aproximativ un milion de refugiați din Orientul Mijlociu și Africa.
„Este un mesaj politic important (…)În timp ce Consiliul JAI discută propunerea suplimentară de urgenţă privind relocarea, este foarte important să vedem că primul mecanism este implementat şi începe să producă efecte”, a declarat la finalul rueniunii extraordinare Jean Asselborn, ministrul pentru imigraţie și azil din Luxembourg şi preşedintele Consiliului JAI, citat de Bloomberg.
„Avem acordul politic pentru relocarea a 160.000 de persoane, dar nu am ajuns încă la o înțelegere privind cotele. Acest lucru va fi decis probabil la summitul din octombrie”, a afirmat Thomas de Maiziere, ministrul de interne german.
Ce s-a stabilit la JAI:
- Relocarea celor 40.000 de refugiați din Grecia și Italia va începe rapid, în următoarele săptămâni
- Pentru fiecare refugiat, statele care-i vor prelua vor primi 6.000 de euro
- Mecanismul se va aplica doar persoanelor „aflate în nevoie evidentă de protecţie internaţională”, care au intrat sau intră pe teritoriile acestor două state în intervalul 15 august 2015 – 16 septembrie 2017
- În Grecia și Italia, principalele state de intrare în Europa a imigranților vor fi construite din fonduri europene tabere de primire în care se va face înregistrarea și amprentarea, pentru identificarea celor care au nevoie de protecție și a celor care vor fi returnați (migranții economici)
- Tabere pentru imigranți vor fi finanțate și în afara Europei
- Imigranții economici, cărora li se vor respinge cererile de azil, vor fi deportați în state sigure din afara Europei
- Cei care refuză deportarea voluntară, vor fi arestați și trimiși în tabere din afara Europei
- Vor fi înființate echipe Frontex de intervenție rapidă la frontierele externe sensibile
- Suplimentarea cu 120.000 a cotelor și obligativitatea acestora se va discuta pe 8 octombrie
- Accelerarea porcesului de repatriere în cazul imigranților care nu se califică pentru statutul de refugiat
- Extinderea liste de state sigure, care acum cuprinde doar țări balcanice
State din Schengen pregătesc reluarea controlului la graniţe
Reuniunea extraordinară a Consiliului JAI vine după ce Germania a reinstituit duminică controlul la frontieră, suspendând, potrivit Tratatului, acordul Schengen. Cu toate acestea, aproximativ 1.000 de refugiați au intrat în Bavaria, luni.
Austria, Cehia și Slovacia au reacționat intensificând controlul la granițele vulnerabile, de pe ruta balcanică a refugiaților.
Ungaria a anunțat luni că va înăspri măsurile luate în sudul țării, la granița cu Serbia, și va introduce sancțiuni ce ar trebui să-i descurajeze pe imigranți să intre în această țară.
Belgia a anunţat că ia „serios în calcul” închiderea graniţelor pentru imigranţi, iar Polonia a anunţat acelaşi lucru, invocând motive de securitate.
Germania cere Facebook măsuri de blocare a mesajelor rasiste şi xenofobe
Facebook Germania a anunțat într-un comunicat „trei noi măsuri pentru a face față rasismului pe platforma de socializare”, printre care și un parteneriat cu o organizație ce supraveghează conținuturile postărilor – potrivit AFP citată de Agerpres.
Ministrul de Justiție al Germaniei, Heiko Mass, care a avut luni o întrevedere cu conducerea companiei, a precizat scopul acestei acțiuni. „Obiectivul este de a îmbunătăți gestionarea reclamațiilor (celor care se plâng de mesaje încărcate de ură sau rasiste)”, a subliniat ministrul. Trebuie să punem în funcțiune eventuale măsuri, „dacă este posibil până la sfârșitul anului”, a adăugat ministrul german.
Heiko Mass a îndemnat în ultimele zile Facebook să „facă mai mult pentru ca rețeaua să nu devină o curte de recreație pentru extrema dreaptă”.
Grupul german a amintit că șterge „tiradele încărcate de ură împotriva anumitor grupuri protejate și apelurile la violență”, însă, potrivit Berlinului, Facebook nu reacționează suficient de repede.
Pe lângă manifestații de solidaritate, sosirea în Germania, în ultimele săptămâni, a zecilor de aspiranți la azil politic este însoțită de o creștere a numărului de comentarii xenofobe pe internet.
