Surplusul de lichiditate din sistemul bancar românesc era în decembrie de 4,5 miliarde de lei, sau de 1,3% din PIB, fără rezervele minime obligatorii, păstrate la Banca Națională a României, potrivit estimărilor Erste Group Research (EGR).
Comparaţia cu alte țări din Europa Centrală și de Est este defavorabilă României.
Acelaşi indicator este 76,9% în Cehia şi de 13,4% din PIB în Polonia.
Surplusul de lichidităţi ale băncilor constituie un potenţial pentru plasamentele în titluri de stat, dar în România băncile sunt mai mereu la limita superioară a expunerii faţă de acestea.
„Lichidităţile se vor fi îmbunătăţit, probabil, în ianuarie, până spre 14 miliarde de lei (cu excepția rezervelor minime obligatorii), ca urmare a unei creșteri semnificative a deficitului bugetar lunar în luna decembrie, și în absenţa unor emisiuni consistente de obligațiuni”, spune raportul EGR. Analiştii Erste consideră temporară „această creștere lunară de lichiditate din luna ianuarie”.
Împreună cu rezervele minime obligatorii ale băncilor, lichiditățile urcă la 32 de miliarde de lei, sau la 4,3% din PIB.
Mărimea rezervelor minime lasă spaţiu de acţiune Băncii Naţionale a României pentru eventuala lor reducere, atât în lei cât şi în valută, „în cazul în care condiţiile de lichiditate s-ar deteriora”. Reducerea ar atenua pe termen scurt presiunile pe randamente (ale titlurilor de stat, n.r.)”, potrivit raportului Erste Group Research (EGR).
Pe termen lung, însă, randamentele sunt legate de deţinerile investitorilor nerezidenţi şi „rămân sensibile la eventualele lichidări de poziţii ale acestora”. Lichidările ar putea fi „declanșate fie de cauze externe, cum ar fi schimbarea percepției investitorilor față de pieţele emergente, fie de factori locali, cum ar fi riscurile fiscale din 2017”, mai spun analiștii EGR.
La sfârșitul săptămânii trecute, „curba randamentelor s-a deplasat în sus, evoluție influențată de dinamica piețelor externe, dar și de știrile interne”, nota vineri Andrei Rădulescu, economistul senior al Băncii Transilvania.
