Recentele măsuri guvernamentale au crescut volatilitatea pe piaţa valutară, „ca şi cum deficitul de cont curent înalt şi perspectiva deficitului bugetar peste limite nu ar fi fost suficient de negative pentru viitorul leului”, spune un raport al Erste Group Research, publicat marţi.
„Leul va fi ştirea anului în 2019. A atins deja nivelul pe care l-am estimat pentru sfârşitul anului, de 4,77 pentru un euro (pe piaţa interbancară, n.r.)”, spune raportul Erste Group Ersearch (EGR).
Capitolul despre moneda românească al raportului este intitulat: „Leul – victima politicilor guvernamentale”.
Analiştii Erste nu emit o nouă estimare „deocamdată”, dar spun că „sunt şanse bune ca, într-un mediu propice de piaţă, noul domeniu de variaţie a euro să fie între 4,75 şi 4,80 de lei, cu ceva susţinere din partea BNR”.
„Vedem probabile aceste (niveluri) doar dacă lichiditatea nu este redusă, ca acum, de teama de a nu împinge ratele pe termen scurt prea sus. Într-un scenariu mai sumbru, în care România atrage interesul opertorilor de a se poziționa favorabil, cursul EUR/RON s-ar putea înscrie pe o spirală de de preciere de 4,-5% în 2019, adică mult peste 4,80 lei”, spune raportul citat.
Schimbarea gărzii la BNR – factor de slăbiciune
Analiștii Erste cred, însă, că „este destul de devreme ca scenariul sumbru să devină cel de bază, căci în compoziția cocteilului deprecierii ar trebui să intre, de asemenea, și pierderea credibilității BNR”.
„Aceasta ar fi în mod special situația dacă alegerea consiliului de administrație al BNR în acest an, susceptibilă de a suferi intervenţii politice, va fi lipsită de pricepere de piaţă”, mai spune raportul EGR.
Opţiunile BNR sunt limitate între a lăsa leul să se deprecieze şi a creşte dobânda de politică monetară, măsură care ar lovi şi mai mult băncile, afectate de taxă.
„Intervenţiile băncii centrale (politica monetară menită să menţină cursul EUR/ RON într-o plajă strânsă de variaţie) presupune dezavantaje: pot fi folosite doar în perioade de lichiditate mare pe piaţă”, conchide raportul citat.