DOCUMENT / Marile companii de stat profitabile nu pot compensa pierderile de miliarde ale celorlalte peste 800 – analiză Consiliul Fiscal

Companiile cu capital majoritar de stat au înregistrat pierderi nete cumulate de 1,8 miliarde de lei în 2019, în ciuda profitului net de 3,7 miliarde… Mai mult›
09.02.2021
Prăbușire dramatică a productivității muncii în agricultura românească

Productivitatea muncii în agricultura românească s-a prăbușit în 2020, potrivit datelor publicate de Eurostat. Evoluția consemnată față de anul precedent a fost de -47,2%, la… Mai mult›
09.02.2021
Acoperirea importurilor cu exporturi coboară mult sub cea din anul de criză 2010: Deficitul comercial pe 2020 a urcat la 8,5% din PIB

Deficitul comercial a urcat în luna decembrie 2020 la 1.952,4 milioane euro, cu peste 10% în plus față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult›
09.02.2021
Temelia Bugetului și a PNRR: 50% din actualii lucrători vor avea nevoie de noi calificări până în 2025

Aproximativ 50% din lucrătorii angajați în prezent vor avea nevoie de noi calificări până în 2025 pentru a răspunde nevoilor generate de criza Covid-19 pe… Mai mult›
08.02.2021
Erste Research: „Leul este victima politicilor guvernamentale”. Euro poate ajunge la 4,80 lei
de Adrian N Ionescu , 29.1.2019
Recentele măsuri guvernamentale au crescut volatilitatea pe piaţa valutară, „ca şi cum deficitul de cont curent înalt şi perspectiva deficitului bugetar peste limite nu ar fi fost suficient de negative pentru viitorul leului”, spune un raport al Erste Group Research, publicat marţi.
„Leul va fi ştirea anului în 2019. A atins deja nivelul pe care l-am estimat pentru sfârşitul anului, de 4,77 pentru un euro (pe piaţa interbancară, n.r.)”, spune raportul Erste Group Ersearch (EGR).
Capitolul despre moneda românească al raportului este intitulat: „Leul – victima politicilor guvernamentale”.
Analiştii Erste nu emit o nouă estimare „deocamdată”, dar spun că „sunt şanse bune ca, într-un mediu propice de piaţă, noul domeniu de variaţie a euro să fie între 4,75 şi 4,80 de lei, cu ceva susţinere din partea BNR”.
„Vedem probabile aceste (niveluri) doar dacă lichiditatea nu este redusă, ca acum, de teama de a nu împinge ratele pe termen scurt prea sus. Într-un scenariu mai sumbru, în care România atrage interesul opertorilor de a se poziționa favorabil, cursul EUR/RON s-ar putea înscrie pe o spirală de de preciere de 4,-5% în 2019, adică mult peste 4,80 lei”, spune raportul citat.
Schimbarea gărzii la BNR – factor de slăbiciune
Analiștii Erste cred, însă, că „este destul de devreme ca scenariul sumbru să devină cel de bază, căci în compoziția cocteilului deprecierii ar trebui să intre, de asemenea, și pierderea credibilității BNR”.
„Aceasta ar fi în mod special situația dacă alegerea consiliului de administrație al BNR în acest an, susceptibilă de a suferi intervenţii politice, va fi lipsită de pricepere de piaţă”, mai spune raportul EGR.
Opţiunile BNR sunt limitate între a lăsa leul să se deprecieze şi a creşte dobânda de politică monetară, măsură care ar lovi şi mai mult băncile, afectate de taxă.
„Intervenţiile băncii centrale (politica monetară menită să menţină cursul EUR/ RON într-o plajă strânsă de variaţie) presupune dezavantaje: pot fi folosite doar în perioade de lichiditate mare pe piaţă”, conchide raportul citat.