Guvernul elveţian a impus restricţii suplimentare exporturilor de echipamente militare Rusiei şi Ucrainei, a anunţat Consiliul Federal Elveţian preluat de ageniile de presă internaţionale. În plus, interdicţiile vizează şi exporturile de bunuri cu dublă utilizare celor două ţări.
Ele se aplică livrărilor de drone, apare de zbor de antrenament, simulatoare şi echipamente radio.
Elveţia s-a raliat acestui mod de presiune asupra Rusiei pentru soluţionarea conflictului din Ucraina Uniunii Europene, SUA, Canadei, Australiei şi Japoniei.
Ca măsură de retaliere, Rusia a impus, la rândul ei, embargou importurilor de alimente, fructe şi legume din aceste ţări.
Ucraina va impune şi ea sancţiuni Rusiei
Parlamentul de la Kiev a votat joi o lege prin care se pot impune sancţiuni unor persoane şi companii din Rusia, care susţin sau finanţează terorismul, informează Reuters.
Guvernul a pregătit deja o listă cu 172 de nume de cetăţeni ruşi sau ai altor ţări şi cu 65 de comapnii ruse, pe care se află inclusiv gigantul energetic Gazprom. Ele vor fi făcute publice după ce preşedintele Petro Poroşenko va ratifica legea.
Rusia pierde bani şi forţă de muncă înalt calificată
Embargoul impus de Rusia are efecte atât asupra statelor occidentale, dar şi asupra Rusiei. Cea mai dură înfruntare a Moscovei cu occidentul de la căderea Uniunii Sovietice încoace a însemnat pierderea, de către Rusia, a două active de preţ: bani şi creiere, se arată într-o analiză a agenţiei Reuters.
Politica lui Vladimir Putin de anexare a Crimeei şi susţinere a separatiştilor acuzaţi de doborârea avionului companieie Malaysian Airlines şi apoi de împiedicarea recuperării tuturor cadavrelor a eliminat orice speranţă a unei cooperări între Occident şi Rusia.
În urma sancţiunilor occidentului, apropiaţii lui Vladimir Putin sunt pe lista neagră, economia rusă este ameninţată de izolare şi milioane de ruşi din întreaga lume se întreabă ce va urma.
Rusia se poate în continuare baza pe veniturile din vânzarea de hidrocarburi Occidentului, dar tot spre Occident se scurg şi banii şi creierele Rusiei.
Ministerul Economiei din Rusia estimează ieşiri de capital de 100 de miliarde de dolari anul acesta, faţă de 61 de miliarde în 2013. Mulţi analişti cred însă că această sumă a fost deja depăşită.
„Între 100 şi 200 de miliarde de dolari au ieşit deja din Rusia”, a spus preşedintele Barack Obama în 6 august. Iar preşedintele BCE, Mario Draghi evalua, în mai, ieşirile de capital din Rusia la 160 de miliarde de euro (214 miliarde de dolari).
Economiştii ruşi evaluează şi ei la 130-150 de miliarde de dolari ieşirile din acest an.
Un analist al unei bănci occidentale a apreciat pentru Ruters că această tendinţă se va accentua: „Banii din Rusia vor fugi spre occident, spre principalele centre financiare ale Europei Occidentale – Londra, spre Austria şi Elveţia”, a precizat acesta.
Investitorii par dezinteresaţi de Rusia
Banii nu par să vină şi din sens invers. Investitorii nu se înghesuie să investească în Rusia, un fapt remarcat de însuşi preşedintele american, Barack Obama.
„Dacă ai fi în faţa oricărui consiliul de administraţie din lumea asta şi ai spune că vrei să investeşti un miliard de dolari în Rusia, ţi s-ar râde în faţă”, a spus un bancher occidentale pentru Reuters, sub protecţia anonimatului.
Pe de altă parte, chiar şi ruşii din ţară ar putea renunţa la rublă în favoarea unor valute occidentale. La colapsul Uniunii Sovietice, ruşii au renunţat la ruble şi le-au schimbat în dolari.
Chiar şi astăzi, potrivit mărutriilor adunate de Reuters, locuitorii Rusiei intenţionează să îşi schimbe economiile în dolari sau euro şi să îşi scoată banii din ţară, de teamă că ieşirile de capital accelerate ar putea atrage măsuri de control din partea autorităţilor.
Exodul creierelor
Nu numai banii părăsesc Rusia, ci şi oamenii. În ultimii doi ani, numărul ruşilor care au emigrat a fost de cinci ori mai mare decât înaninte ca Vladimir Putin să îşi înceapă noul mandat ca preşedinte, la mijlocul lunii mai 2012, arată cifrele, citate de Reuters.
În 2013, 186.382 de persoane s-au mutat în străinătate, potrivit datelor statistice, şi 122.751 în 2012, faţă de 36.774 în 2011 şi 33.578 în 2010. Adevăratele cifre ar putea fi mai mari, întrucât cei care pleacă, dar rămân oficial înregistraţi în Rusia nu sunt cuprinşi în statistici.
Expertul în genealogie Vladimir Palez a afirmat, pentru Reuters, cănumărul ruşilor care au apelat la serviciile sale de a le cerceta arborele genealogic cu gândul că ar putea obţine o cetăţenie străină şi părăsi Rusia a crescut de patru ori faţă de anul trecut.
„Sunt oameni care au făcut bani şi le e teamă să nu îi piardă”, afirmă expertul.
„Pierdem cei mai educaţi, activi şi cu spirit antreprenorial oameni”, a afirmat şi şeful unui centru de sondaje din Moscova.
Gigantul energetic Rosneft cere 41 de miliarde de dolari ajutor de la stat
Preşedintele Rosneft, Igor Secin (foto), a solicitat guvernului de la Moscova ajutor financiar pentru compania pe care o conduce, în valoare de 1,5 trilioane de ruble, echivalentul a 41 de miliarde de dolari, pentru a face faţă sancţiunilor economice impuse de occident, relatează joi publicaţia Vedomosti, citată de Reuters.
Potrivit planului companiei, statul ar cheltui aceşti bani dintr-un fond naţional pentru a cumpăra acţiuni Rosneft, susţin surse guvernamentale citate de publicaţia rusă. Premierul Dmitri Medvedev le-a cerut oficialilor să analizeze ideea.
La sfârşitul trimestrului al doilea din acest an, datoria Rosneft se rifica la exact 1500 de miliarde de ruble şi trebuie să plătească până la finalul anului 440 de miliarde de ruble şi încă 626 de miliarde anul viitor.
Vedomosti arată că Igor Secin a făcut această solicitare în urma sancţiunilor impuse de occident. SUA au interzis acordarea de credite şi împrumuturi companiei rruse cu o maturitate mai mare de 90 de zile, iar băncile europene şi investitorii s-au raliat acestei decizii.
Nu numai Rosneft are probleme în urma sancţiunilor, ci şi Gazprombank, VEB şi Banca Agricolă rusă au cerut ajutor financiar de la stat.
Iar banii din acel fond, Fondul Naţional de Avuţie, pentru aceste injecţii de capital se riddică la 3.100 de miliarde de ruble, 86 de miliarde de dolari, bani care au fost repartizaţi deja altor proiecte.
O sursă citată de publicaţia rusă a calificat planul preşedintelui Rosneft drept „oribil”, iar o altă sursă crede că premierul Medvedev nu îl va susţine.
Un răspuns
astai o analiza personala sau un copy/paste? se primeste ceva din a repeta papagaliceste propaganda mainstream? o idee personala ceva nu aveti? bibliografie – reuters, barackobama.
1 ucraina e in razboi cu rusia cea ce o pune in pozitia de pierzator principal. vezi germania dupa ww2
2 elvetia a calcat pe grebla. daca in ww2 a fost neutra si a manuit bani tuturor de data asta nu va mai putea invoca vreo neutralitate si va fi si ea prada de razboi, indiferent de castigator.
3 confunzi emigratia cu exodul creierelor. si asta e un lucru bun pt rusia. le raman doar rusii. in schimb creierele alea vor avea viata grea dincolo. se intampla si in ro cu concursul politicienilor.
4 corect ar fi rusia „pierde” dolari. in contextul ww2 te intreb ce nevoie ar avea rusia de marci germane? plecatul dolarului e un export de inflatie. cu cati mai multi dolari pleaca din rusia cu atat mai mult inflatia dolarului apasa pe umerii celorlalti. dolarul e un brand iar mainstream media e agentul de publicitate. stiti vreun produs din secolul trecut care mai e pe piata acum? chestie de timp pana consumatorul se plictiseste de un produs expirat sau adopta unul nou.
5 noile reguli nu plac investitorilor. poate trebuie redefinit termenul de investitor.
6 stiti ceo fost putin inainte? cam ce sansa credeti ca ar avea ca in fruntea exkgbului sa fie un prostovan. in general presa de chibitzi joaca la cacealma. ei putin pe langa ca e profesionist la pokeru asta, mai e trisor de clasa si a facut si cartile.