fbpx

Analiză

Forța economiilor europene după PIB în euro – România, pe locul 13. Cum a afectat pandemia statele UE

Economia României figurează pe locul 13 în UE şi reprezintă 1,6% din economia Uniunii, conform datelor publicate de Eurostat pentru anul 2020 privitor la PIB… Mai mult

07.04.2021

Chestiunea

Revoluția fiscală propusă de SUA privind impozitul minim global pe profiturile corporațiilor găsește susținere la FMI

Propunerea SUA pentru introducerea la nivel global a unui impozit minim pe profitul companiilor a găsit susținere la Fondul Monetar Internațional (FMI). Măsura este menită… Mai mult

07.04.2021

La obiect

Cum a modificat criza bugetul familial: studiu de caz – T4 din 2020

Veniturile totale unei gospodării în T4 2020 au ajuns la 4.999 lei (+7,7% față de aceeași perioadă din anul precedent), potrivit datelor publicate de INS.… Mai mult

06.04.2021

Europa

3 luni de la debutul campaniilor de vaccinare: Țintele ratate de UE pe Trimestrul I

La trei luni de la debutul campaniilor de vaccinare împotriva coronavirus, doar cinci, respectiv 4, state membre au îndeplinit obiectivele de etapă al Comisiei Europene:… Mai mult

06.04.2021

El Diario: UE își militarizează frontierele pentru a opri migranții ilegali

de Iulian Soare , 2.4.2021

Uniunea Europeană desfășoară un puternic arsenal de drone, camere cu termoviziune și detectoare de bătăi ale inimii, pentru a împiedica imigranții ilegali să-i treacă granițele. Plângerile împotriva poliției din Europa de Est și din Balcani, din partea solicitanților de azil, se înmulțesc, scrie El Diario, publicație preluată de Rador.

Khaled testează „jocul” de un an. A fost student la Drept și a fugit din Afganistan în 2018, determinat de precaritatea economică și de teama pentru propria-i viață, deoarece talibanii aveau din ce în ce mai mult în vizor orașul Kabul. Dar când a ajuns la porțile Europei, și-a dat seama că are puține șanse să câștige acest „joc”. Să ajungă la graniță a fost relativ ușor, mai greu a fost să o treacă. Pentru a ajunge în Germania, unde locuiesc unchiul său și logodnica sa, nu era de ajuns să depășească obstacolele fizice.

Într-o noapte rece de decembrie, în localitatea sârbă Horgoš, lângă granița cu Ungaria, unde petrecuse o lună ocupând o fermă abandonată, el și alți șase refugiați care doreau să solicite azil în UE luau cina împreună. Împărțeau o pâine și o ceapă crudă, cu fețele luminate de strălucirea focului. În noaptea precedentă, au încercat din nou „jocul”, numele pe care migranții îl dau încercărilor lor de a trece frontiera. Dar aproape imediat poliția ungară de frontieră îi arestase și îi forțase să se întoarcă în Serbia. Ei cred că au fost depistați imediat grație utilizării camerelor termice și a dronelor de supraveghere, pe care le văzuseră deja în încercările de trecere anterioare.

„Ne pot vedea în întuneric, te depistează imediat ce începi să mergi”, semnalează Khaled și explică faptul că a văzut drone zburând peste clădirea în care locuiau ei. Uneori, le dirijează în zona asta, pentru a-i monitoriza pe ei care sunt aici”.

Tehnologie de vârf și militarizare continuă la frontiere

Dronele, camerele cu termoviziune și dispozitivele capabile să detecteze bătăile inimii sunt câteva dintre noile instrumente tehnologice pe care poliția europeană le utilizează din ce în ce mai mult, pentru a împiedica imigranții să treacă granițele sau pentru a-i împinge înapoi, atunci când încearcă să treacă. Expulzarea adesea violentă a imigranților, fără a le oferi posibilitatea de a solicita azil, este ilegală în conformitate cu legislația UE, care le impune autorităților să proceseze cererile de azil, indiferent dacă imigranții posedă sau nu documente de identificare sau dacă au intrat sau nu legal în țară.

„Rutele sunt din ce în ce mai dificile. Pe rutele – din Balcani – controlul depinde de aceste tehnologii”, spune Simon Campbell, coordonatorul în teren al Rețelei de supraveghere a violenței la frontieră, un grup pentru apărarea drepturilor migranților din regiune.

Militarizarea frontierelor europene a continuat să crească din 2015, când afluxul de migranți a atins apogeul.

Abordarea populistă a politicienilor naționali și frica generată de această problemă au condus la utilizarea noilor tehnologii. UE a investit în fortificarea frontierelor sale. În bugetul pentru 2021-2027, a alocat 34,9 miliarde de euro pentru gestionarea frontierelor și a migrației. În același timp, a lăsat pe planul al doilea crearea de rute sigure și de procesări echitabile ale cererilor de azil.

Osman, un refugiat sirian care trăiește acum în Serbia, a trecut mai multe granițe în sudul Balcanilor, în 2014. „În acel moment, nu am văzut niciun fel de tehnologie”, spune el, „dar acum există drone, camere termice și toate tipurile de tehnologii pentru detectarea încercărilor de traversare”. Când poliția ungară l-a prins încercând să treacă granița cu Serbia, înainte de apariția pandemiei, anul trecut, s-a lăudat cu echipamentele pe care le-a folosit, inclusiv cu ceea ce Osman numește „o dronă imensă, cu o cameră mare”. El susține că i-au spus: „Te urmărim peste tot”.

Bugete mai mari pentru Frontex

Îmbunătățirea tehnologiei de supraveghere, după cum au mărturisit Khaled și Osman, a coincis cu creșterea finanțării din partea Frontex, Agenția UE pentru Paza de Frontieră și de Coastă.

Între 2005 și 2016, bugetul Frontex a trecut de la 6,3 milioane de euro la 238,7, iar în prezent se ridică la 420,6 de  milioane de euro. Tehnologia de la frontierele balcanice ale UE a fost finanțată în mare parte din banii UE, iar Frontex a oferit sprijin operațional.

Între 2014 și 2017 și cu finanțare din partea UE, Croația a cumpărat 13 dispozitive de imagistică termică cu 117.338 de euro, care pot detecta persoane aflate la mai mult de un kilometru și vehicule de la trei kilometri distanță.

În 2019, Ministerul croat de Interne a achiziționat patru drone eRIS-III cu rază lungă de acțiune, cu 2,3 milioane de euro. Acestea identifică persoanele care se află la zece kilometri distanță în lumina zilei și la aproximativ trei kilometri în întuneric, zboară cu aproximativ 130 km / h și urcă la o altitudine de 3.500 de metri, transmițând date în timp real. Croația are camere cu infraroșu care pot detecta oameni la o distanță de până la 10 km și echipamente care surprind chiar și bătăile inimii.

România are acum același tip de dispozitive, pe lângă faptul că are 117 camere cu termoviziune. În primăvara trecută a adăugat la echipamentele sale de frontieră 24 de vehicule capabile să capteze imagini în întuneric. Mașinile au avut un cost de peste 13 milioane de euro.

Investițiile Ungariei în tehnologia de gestionare a migrației sunt ferite de controlul public datorită unei modificări legale din 2017, însă lipsa de transparență și practica de a împinge migranții înapoi au fost criticate de alte țări ale UE și de Curtea Europeană de Justiție, determinând Frontex să suspende operațiunile țării în ianuarie.

Asta înseamnă că migranții nu mai pot profita de întuneric pentru a încerca să traverseze. Adunați în jurul unui foc, în Horgoš, Khaled și ceilalți migranți decid să încerce să traverseze în zori, când consideră că sunt mai puțin eficiente camerele termice.

Mai mult control, mai multă violență

Un raport din 2021 al Rețelei de supraveghere a violenței la frontieră afirmă că tehnologiile îmbunătățite de control la frontieră au condus la o creștere a violenței, deoarece poliția din Balcani folosește noul echipament ca armă împotriva migranților care se deplasează. Potrivit raportului, tehnologia utilizată pentru a împinge înapoi solicitanții de azil a „contribuit la promovarea acțiunilor rasiste și represive”.

Raportul evidențiază cazul unui tânăr algerian de 18 ani care, în 2019, a denunțat că poliția l-a bătut și sugrumat cu propria cămașă când a încercat să treacă, noaptea, granița dintre Bosnia și Croația. „Nu poți trece frontiera noaptea, pentru că atunci când te prinde poliția e crudă cu tine. Te distruge”, spune adolescentul, care a susținut în plângerea sa că a văzut drone de supraveghere.

Ali, în vârstă de 19 ani, un solicitant iranian de azil, care locuiește într-un lagăr de migranți din Belgrad, susține că polițiștii croați și români sunt violenți și au ignorat cererile sale de azil de fiecare dată când a încercat să traverseze. „Când ne prind, nu ne respectă, ne jignesc și ne bat”, spune Ali. „Am spus că vrem azil, dar ei nu ne ascultă”.

Site-ul web al rețelei de ajutor pentru migranți arhivează sute de rapoarte de violență. În februarie anul trecut, opt agenți de frontieră români au bătut cu bastoane două familii irakiene, administrând șocuri electrice la doi bărbați, unul dintre ei ținându-și în brațe fiul în vârstă de 11 luni. Banii le-au fost furați și telefoanele le-au fost sparte, înainte de a-i duce înapoi în Serbia, cu ferestrele dubei de poliție deschise, pentru a lăsa vântul înghețat să intre, până când au ajuns la destinație.

„În ultimul timp au fost bătăi foarte grave,” spune Campbell. „Începând din primăvara anului 2018, a existat o utilizare excesivă a armelor de foc, a loviturilor cu bastoanele, a armelor de asomare și a cuțitelor”.

“Utilizarea excesivă a tehnologiei dezumanizează”

Frontex a răspuns la întrebări despre această situație prin e-mail. Agenția neagă orice relație între creșterea bugetului și progresele tehnologice la frontiere și acțiunile violente din Balcani și atribuie creșterea plângerilor altor factori, cum ar fi creșterea imigrației ilegale și proliferarea telefoanelor mobile care facilitează înregistrarea incidentelor.

Petra Molnar, director asociat la Refugee Law Lab, consideră că accentul pe tehnologii poate înstrăina și dezumaniza migranții. „Este tentant să încercăm să abordăm problemele cu adevărat complexe într-un mod simplu”, spune ea. „Este mult mai ușor să vinzi o mulțime de drone sau o mulțime de dispozitive automate, mai degrabă decât să faci față factorilor care îi obligă pe oameni să migreze sau să faci procesul mai uman”.

În ciuda tehnologiilor tot mai sofisticate care împiedică migranții să treacă granițele UE, Khaled și ceilalți locuitori ai fermei ocupate au reușit să treacă granițele și să intre în Ungaria la sfârșitul lunii decembrie. Khaled locuiește într-o tabără din Germania și a început procesul de solicitare de azil.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.4.2021

Lăsați un comentariu


Europa

Funeraliile prințului Philip / Sirenele marinei au răsunat cu apelul „Action Stations” care îi cheamă pe marinari la post

Iulian Soare

Funeraliile prinţului Philip, soțul reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, decedat la vârsta de 99 de ani, s-au desfășurat sâmbătă, la castelul Windsor, conform… Mai mult

Europa

Rusia trimite 15 nave de război în Marea Neagră, pentru manevre militare

Iulian Soare

Un număr 15 nave de război rusești ce vor desfășura manevre militare în Marea Neagră au trecut sâmbătă prin strâmtoarea Kerci din peninsula Crimeea. Anumite… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban, mesaj pentru partenerii din coaliție: Orice ministru, dacă vrea să atace premierul, trebuie mai întâi să își scrie demisia

Vladimir Ionescu

Orice ministru trebuie ”să știe că va pleca” și să-și scrie demisia înainte de a ataca, a declarat sâmbătă președintele PNL, Ludovic Orban, referindu-se la… Mai mult

Stiri

Premierul, despre îmbunătățirea perspectivei de către S&P: Eroii sunt antreprenorii

Vladimir Ionescu

“Am reușit să stabilizăm economia în condițiile în care, așa cum am promis, nu am mărit vreo taxă și nu am introdus vreo alta”, a… Mai mult

Stiri

Standard & Poor’s a îmbunătăţit, de la ”negativ” la ”stabil”, perspectiva aferentă ratingului acordat României

Vladimir Ionescu

Agenţia de rating Standard & Poor’s a reconfirmat vineri la “BBB minus /A-3” ratingul României pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută şi… Mai mult

Stiri

Autostrăzile A7 și A8 vor fi finanțate prin PNRR – ministrul Transporturilor

Vladimir Ionescu

Autostrada A7 și capetele Autostrăzii A8 spre Moldova vor fi finanțate prin Planul de Relansare și Reziliență (PNRR), a declarat ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, într-un… Mai mult

Stiri

Dosarul 10 august / Curtea de Apel a aprobat reluarea urmăririi penale împotriva foștilor șefi ai Jandarmeriei

Vladimir Ionescu

Curtea de Apel București a admis vineri plângerea împotriva ordonanţei DIICOT prin care dosarul 10 august a fost clasat în vara anului trecut, astfel încât… Mai mult