Ministerul pentru Mediul de Afaceri a lansat luni în dezbatere publică proiectul de Ordonanță de Urgență privind transparența în domeniul lobby-ului și al reprezentării intereselor.
Dorința de a legifera și reglementa activitatea de lobby este veche: începând cu anul 2000, 5 proiecte similare au fost clasate sau respinse, alte două aflându-se teoretic în procedură legislativă la comisiile parlamentare, chiar dacă au fost inițiate în 2010, respectiv 2011.
Un prim pas spre reglementarea activității de lobby a fost făcut în 2016, când guvernul de la acea dată a aprobat instituirea Registrului Unic al Transparenței Intereselor, registru în care decidențăă de la vârful executivului erau obligați să își anunțe întâlnirile cu diversele grupuri de afaceri.
Domeniile în care este interzisă activitatea de lobby
Potrivit noii propuneri, sunt exceptate explicit de la dispozițiile ordonanței:
- activitățile reprezentanților publici în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor ce le revin conform legii
- activitățile unei persoane prin care aceasta valorifică propriile interese fără caracter antreprenorial
- valorificarea unor drepturi sau reprezentării intereselor unei părți sau a unei entități implicate în relații cu autorități administrative sau judiciare
- consultanța juridică sau reprezentarea realizată de avocați, notari, agenți fiduciari și alte persoane autorizate în acest sens
- valorificarea intereselor de politică externă în cadrul relațiilor diplomatice sau consulare
- activitățile desfășurate la cererea unor reprezentanți publici
Proiectul interzice unui reprezentant public să desfășoare activități de lobby pe durata mandatului său, în domeniul său de activitate.
Registrul de lobby, în grija Oficiului Registrului Comerțului
Prin ordonanță, se înființează Registrul de lobby și de reprezentare a intereselor, registru care va fi administrat de către Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Municipiului București.
Acest registru va conține 3 secțiuni:
- societăți de lobby
- societăți care angajează lobby-iști interni
- grupuri de interese
Informațiile conținute de aceste 3 secțiuni vor fi puse la dispoziția publicului gratuit, în format electronic.
Transparență, dar până la un punct
Părțile contractante în cadrul unui contract de lobby sau întâlnirile lobby-iștilor cu reprezentanți publici vor fi de asemenea comunicate registrului, informațiile fiind stocate într-o secțiune specială a registrului.
Consultarea acestui ultim set de date de către persoane fizice sau juridice se va putea face doar contra-cost și numai cu condiția justificării unui interes juridic prioritar în sensul Articolului 8, alineat 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Amenzi pentru nerespectarea legii
Proiectul trece în revistă obligațiile lobby-istului sau firmei de lobby și instituie amenzi pentru nerespectarea legii. Cea mai mică amendă prevăzută este de 50.000 de lei, cea mai mare de 300.000 de lei.
Constatarea și sancționarea contravențiilor se va efectua de către personalul de specialitate din cadrul Ministerului Finanțelor Publice. Aceste sancțiuni trebuie notificate pentru înscriere în Registru și Oficiului Registrului Comerțului.
Ministrul Justiției capătă prerogativa să dispună radierea din Registru a unei societăți de lobby care încalcă grav și constant obligațiile de conduită.
(Descărcați AICI proiectul de Ordonanță de Urgență)
Un prim pas spre reglementarea activității de lobby în România a fost făcut în 2016, când guvernul a decis instituirea unui așa-numit Registru Unic al Transparenței Intereselor (RUTI).
Proiectul adoptat la acea dată era mult mai bogat în detalii tehnice, obligând inclusiv decidenții de la vârful executivului să își publice în acel registru agenda de întâlniri. RUTI a fost administrat de Ministerul Consultării Publice și Dialogului Social, minister desființat de premierul Viorica Dăncilă.
Legea se face, deja asociația există din 2010
Chiar dacă o legislație specifică se află în stadiul de pregătire, în România funcționează de ceva timp Asociația Registrul Român de Lobby (ARRL), care afirmă că activitatea are atât recunoaștere legala, cât și judecătorească.
Potrivit asociației:
- Recunoașterea legalității acestei activități este dată de O.M.F.P.S. 1832/2011, ordin prin care se aprobă Clasificarea Ocupațiilor din România (COR) și unde la poziția 243220 apare ca fiind recunoscută și atestată legal activitatea de „specialist în activitatea de lobby” .
- Recunoașterea judecătorească a acestei activități este dată de hotărârea unei instanțe judecătorești prin care se aprobă constituirea și înființarea unei asociații a societăților și profesioniștilor în lobby, respectiv Asociația Registrul Român de Lobby.
”ARRL a fost înființată în iunie 2010 cu scopul de a contribui la popularizarea si promovarea activitatii de lobby, vazuta ca fiind o activitate multidisciplinara, ce implica cunostinte juridice, economice, sociologice si de comunicare. ARRL functioneaza ca persoana juridica romana de drept privat, cu caracter nonprofit, neguvernamentala, autonoma si apolitica”, scrie pe site-ul asociației, care încurajează înscrierea într-un Registru de Transparență a Activităților de Lobby și Advocacy, ”o replică a Registrului de Transparență comun al Parlamentului European și Comisiei Europene”.
