Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) ar trebui să prevadă alocarea 4 miliarde de euro pentru renovarea clădirilor în vederea creșterii eficienţei lor energetice, potrivit unei scrisori deschise trimisă de 11 asociații profesionale și patronale liderilor majorității parlamentare în curs de constituire.
Suma „este echivalentă cu proporţia de emisii de gaze cu efect de seră ce revine sectorului clădirilor. Acestea produc 36% din aceste emisii, aşa ca ar trebui să le revină cel putin 4 miliarde din cele 11,3 miliarde rezervate României pentru proiecte cu impact asupra reducerii emisiilor de carbon conform Pactului Ecologic European (Green Deal)”, spune scrisoarea citată .
În prezent, pentru renovarea energetică a clădirilor sunt alocate în PNRR 1,2 miliarde de euro.
Redimensionarea acestei sume „ar trebui să fie un obiectiv major, atât prin prisma obligaţiilor europene şi naţionale pe care ni le-am asumat, cât şi pentru că investiţiile în renovările de clădiri returnează cele mai multe beneficii economice, sociale şi de mediu precum crearea rapidă de noi locuri de muncă, relansarea economică, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, conform Comisiei Europene şi Agenţiei Internaţionale pentru Energie (IEA)”, spune documentul citat de Agerpres.
Comisia Europeană a solicitat luna aceasta României, precum și altor 12 state membre și Regatului Unit să transmită strategiile naționale pe termen lung de renovare cu privire la performanța energetică a clădirilor.
Alte argumente invocate
- Semnatarii documentului invocă un raport al IEA privind redresarea sustenabilă care susține că „cele mai multe locuri de muncă noi vor proveni din măsuri pentru renovarea clădirilor şi alte măsuri de eficienţă energetică”.
- Asemenea investiţii vor genera locuri de muncă rapid şi le vor crea pe plan local, nu le vor internaţionaliza.
- Comisia Europeană recomandă prioritizarea investiţiilor în eficienţa energetică a clădirilor, în Ghidul privind planurile naţionale de redresare, ca instrument esenţial pentru relansarea economică şi pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, se menţionează în scrisoarea deschisă.
- Consiliul European a adoptat recent o ţintă mai severă de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră de 55%, până în 2030, iar acest obiectiv „poate fi atins doar prin investiţii în eficienţa energetică a clădirilor, în condiţiile în care acestea sunt responsabile de consumul a 40% din energie şi de 36% din emisiile de gaze cu efect de seră”.
- România are un nivel extrem de scăzut al alocărilor de bani pentru clădiri comparativ cu nivelul european. Bulgaria alocă 1,5 miliarde pentru eficienţa energetică prin PNRR, în condiţiile în care are o populaţie de aproximativ trei ori mai mică.
- Documentul invocă și Strategia Naţională de Renovare, care vorbește de investiții de aproximativ 13 miliarde de euro în eficienţa energetică a clădirilor până în 2030 pentru a-şi atinge obiectivele privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi tranziţia la o economie neutră din punct de vedere climatic.
Pe de altă parte, semnatarii scrisorii spun că în PNRR ar trebui inclusă şi finanţarea reducerii consumului de energie în casele unifamiliale, care lipseşte din primul proiect pus în discuţie, astfel încât fondurile pentru imobile să nu fie rezervate exclusiv clădirilor publice şi blocurilor de locuinţe.
„Ne arătăm încrederea că Guvernul va sprijini şi renovarea energetică acestui tip de clădiri, mai ales că în 2020 a fost creat primul program naţional de reducere a consumului energetic în această categorie de clădiri, Casa Eficientă Energetic, implementată de Administraţia Fondului pentru Mediu.”, susţin autorii scrisorii.
Cele 11 organizații semnatare
- Asociaţia Română a Antreprenorilor în Construcţii (ARACO),
- Energy Policy Group,
- Asociaţia Auditorilor Energetici pentru Clădiri din România (AAECR),
- Ordinul Auditorilor Energetici din România (OAER),
- Asociaţia Inginerilor de Instalaţii din România (AIIR),
- Consiliul Român pentru Clădiri Verzi /Romania Green Building Council (RoGBC),
- Asociaţia QETICS – Grupul pentru calitatea sistemelor termoizolante ETICS,
- Asociaţia Cluster pro-nZEB,
- Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Vată Minerală din România (APIVMR),
- Asociaţia Producătorilor de Polistiren Expandat din România (ROMEPS),
- Asociaţia pentru Promovarea Eficienţei Energetice în Clădiri (ROENEF).
Cele 11 asociaţii profesionale şi patronale reprezintă sute de companii din România şi o parte importantă a economiei României, dar şi zeci de mii de specialişti din rândul arhitecţilor, inginerilor şi auditorilor energetici, potrivit documentului citat.
Urmărește-ne pe Google News
