La obiect

Optimizare fiscală mondială: Luxemburg și Olanda se află pe traseele a 7 trilioane de dolari de false investiții străine directe – studiu FMI

Falsele investiții străine directe (ISD) din lume se ridică la circa 15 trilioane de dolari, iar dintre acestea aproape jumătate doar trec, de fapt, prin… Mai mult

11.09.2019

Evenimentul

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi.… Mai mult

10.09.2019

La obiect

Noua strategie de îndatorare: MFP vrea mai mulți lei de la bănci, BNR se teme de gradul lor mare de expunere pe datoria guvernamentală

Ministerul Finanțelor (MFP) pare să nu fi ținut seama de gradul mare de expunere a băncilor la deținerile de titluri de stat, atunci când și-a… Mai mult

10.09.2019

Chestiunea

Record istoric la deficitul comercial, în iulie 2019. Am trecut pe deficit lunar și la mașini și echipamente de transport

Deficitul comercial pe luna iulie 2019 a urcat brusc la nivelul record istoric de 1.755,5 milioane euro, cu 38% mai mult decât în aceeaşi lună… Mai mult

09.09.2019

Cronicile

”Economiile europene au prea puțin spațiu fiscal pentru a face față unei recesiuni sau crize”: BCE avertizează, înainte de-a opri ”tiparnița de bani”

de Alexandra Pele , 1.10.2018

Economia zonei euro are încă nevoie de ample stimulente monetare pentru a atinge ţinta Băncii Centrale Europene (BCE) privind stabilitatea preţurilor, a declarat Benoit Coeure, membru executiv în board-ul instituţiei, citat de Bloomberg.

Statele au mari restanţe la capitolul reforme structurale şi puţin spaţiu fiscal pentru a depăşi cu forţe proprii o eventuală criză sau recesiune, spune el.

Avertismentele oficialului BCE vin în contextul în care banca centrală a zonei euro a anunţat “normalizarea” politicii monetare, respectiv oprirea “tiparniţei” de bani şi, pe un orizont ceva mai lung de timp, majorarea dobânzilor.

Procesul de revenire la status quo-ul din urmă cu un deceniu se anunţă însă unul anevoios.

BCE a făcut un pas „important” în ceea ce priveşte normalizarea politicii monetare. Economia blocului monetar este în expansiune de mai bine de cinci ani, şomajul a scăzut, iar „presiunea preţurilor a început gradual să câştige teren”, a precizat Coeure. În opinia sa, însă, o îmbunătăţire sustenabilă a tuturor indicatorilor macroeconomici nu se va produce peste noapte, iar inflaţia are nevoie de sprijin pentru a ajunge la ţinta BCE, de sub 2%.

BCE este pe cale să pună capăt programului de cumpărare de bonduri, relaxarea cantitativă urmând să fie oprită la sfârşitul acestui an. Oficialii băncii centrale se aşteaptă ca dobânzile să se menţină la nivelurile foarte scăzute din prezent până în vara lui 2019.

Multe state din zona euro nu au în continuare spaţiul fiscal pentru a-şi susţine economiile în eventualitatea unei crize, iar economiile lor nu sunt bine pregătite pentru provocările pe termen lung”, a avertizat Coeure, adăugând că un buget comun bine construit, dedicat exclusiv blocului monetar ar putea întări economiile regiunii astfel încât să nu depindă atât de mult de politica monetară a BCE. Pe de altă parte, înainte de conturarea unui buget al zonei euro, Coeure crede că reformele necesare sunt uniunea bancară şi cea pieţelor de capital.

Întrebat dacă sistemul financiar este pregătit să facă faţă următoarei crize, Coeure a punctat că „progrese însemnate au fost făcute, dar nu am ajuns încă la destinaţie”. Concret, oficialul BCE se referă la „sectorul bancar gri”, respectiv la instituţiile financiare care desfăşoară activităţi similare băncilor, dar care nu deţin licenţe bancare. „Reglementatorii nu au încă instrumentele corecte pentru monitorizarea adecvată şi controlarea riscurilor acestor tipuri de instituţii”, a adăugat el, adăugând că riscul unor atacuri cibernetice împotriva băncilor se numără printre cele mai mari vulnerabilităţi ale momentului.

Coeure nu este singului membru din consiliul de administraţie al băncii centrale din zona euro care avertizează asupra complexităţii procesului de renunţare la stimulii monetari masivi practicaţi de BCE în ultimii ani. Normalizarea dobânzilor va fi un proces lung şi gradual, este de părere şi Olli Rehn, guvernatorul băncii centrale a Finlandei şi membru în consiliul de administraţie al BCE. „Ratele dobânzilor vor creşte încet şi treptat, începând cu sfârşitul anului viitor”, a precizat Rehn, citat de Reuters.

O injecție de 2.600 de miliarde de euro

Banca Centrală Europenă se pregăteşte pentru oprirea „tiparniţei de bani” la sfârşitul acestui an, după ce a pompat în economia zonei euro 2.600 de miliarde de euro. Oficialii BCE au dat de înţeles că ar putea chiar majora uşor dobânzile, la sfârşitul anului viitor, dacă inflaţia din zona euro accelerează cu prea mare viteză.

Normalizarea politicii monetare, după aproape trei ani în care BCE a cumpărat active în valoare de 60 de miliarde de euro pe lună, respectiv 80 de miliarde de euro începând din martie 2016, riscă să destabilizeze pieţele, în special cele de capital şi de real estate.

Dobânzi mai mari ar putea crea probleme şi pentru guvernele naţionale, care şi-au crescut împrumuturile în ultimii ani. Datoria publică a zonei euro a ajuns la 84% din PIB, de la 65% în 2007, potrivit Fondului Monetar Internaţional.

Unele state au tras deja semnale de alarmă. Banca centrală din Germania susţine că locuinţele nemţilor din oraşele mari sunt supraevaluate cu 35%. Franţa este îngrijorată în legătură cu nivelul ridicat al datoriilor private şi capacitatea companiilor de a le rambursa odată ce banii se vor “scumpi”. Guvernul populist din Italia este preocupat de piaţa locală de capital care ar putea fi ţinta unor atacuri speculative în momentul în care BCE va renunţa la achiziţia masivă de active.

Mulţi investitori sunt pesimişti şi avertizează că până şi o creştere moderată a costurilor de împrumut va dezlănţui o „cursă” pe euro care va încetini creşterea economică şi inflaţia.

O dilemă a bancherilor centrali este surplusul mare de cont curent din zona euro. Acesta pune presiune de apreciere pe cursul euro/dolar, până acum contracarată de politica monetară foarte laxă a BCE.

„Job-ul BCE devine imposibil”, comentează James Athey, manager de active la Aberdeen Standard Investments, pentru Bloomberg. „Va fi dificil să întăreşte cu atenţie condiţiile financiare fără să provoci vreun accident”, spune el.

Când BCE a redus dobânzile la sub zero şi a lansat programul de relaxare cantitativă, euro s-a depreciat în raport cu dolarul, ajungând la o paritate de 1:1, însă ulterior a început să câştige teren, pe măsură ce economia zonei euro a înregistrat trimestre consecutive de creştere. Deprecierea euro a permis totuşi corectarea deficitului de cont curent, exporturile blocului monetar devenind mult mai competitive. Surplusul lunar este în prezent de circa 20 de miliarde de euro, situaţie care s-ar putea reversa odată cu scumpirea banilor din zona euro. Un euro mai puternic înseamnă exporturi mai slabe, o creştere economică mai anemică şi o încetinire a inflaţiei.

„Regiunea este vizibil sensibilă la evoluţia exporturilor”, comentează Richard Ford, de la Morgan Stanley Investment Management, pentru Bloomberg.

Recesiunea din SUA

O altă îngrijorare priveşte situaţia din Statele Unite. Două treimi dintre economiştii de business din SUA se aşteaptă ca următoarea recesiune să înceapă la sfârşitul lui 2020, mulţi dintre ei fiind de părere că politicile vizavi de taxele vamale reprezintă cea mai mare ameninţare la adresa creşterii economice, notează presa internaţională.

Actualul ciclu de creştere economică al SUA este al doilea cel mai lung din istorie. Rezerva Federală (Fed) şi-a majorat prognoza privind avansul PIB din acest an şi din 2019. Oficialii băncii centrale au precizat că „riscurile la adresa perspectivei economice apar a fi în mare echilibrate”. Fed se aşteaptă acum ca economia SUA să înregistreze un avans de 3,1% din PIB, faţă de 2,8% prognoza anterioară.

Dacă economia Statelor Unite îşi va menţine evoluţia ascendentă până la jumătatea anului viitor, aceasta va deveni oficial cea mai lungă perioadă de creştere economică neîntreruptă din istorie, potrivit datelor National Bureau of Economic Research, care datează din 1850.

Media aşteptările de creştere economică a analiştilor americani este de 2,9% din PIB în 2018, respectiv 2,7% în 2019. O eventuală intrare în recesiune a Statelor Unite în 2020 s-ar propaga în multe colţuri ale lumii.

Fed a anunţat că îşi va continua ciclul de întărire a politicii monetare. Săptămâna trecut a majorat dobânzile cu un sfert de punct procentual, până la 2%-2,25% pe an, semnalând totodată încă o majorare în decembrie, alte trei anul viitor şi încă una în 2020.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 1.10.2018

Lăsați un comentariu


Digital

România și Polonia au semnat un Memorandum de înțelegere în domeniul digital

Vladimir Ionescu

În marja consultărilor interguvernamentale România – Republica Polonă care au avut loc miercuri, la București, ministrul Comunicațiilor, Alexandru Petrescu, a avut o întâlnire bilaterală cu… Mai mult

Stiri

Și președintele și premierul sunt covinși fiecare că CCR le-a făcut dreptate

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis și premierul Viorica Dăncilă interpretează în mod diferit decizia de miercuri a CCR, cei doi considerând însă că verdictul Curții le este… Mai mult

Stiri

Bolt investește 10 milioane de euro, până în 2025, în proiectul Green Plan

Vladimir Ionescu

Bolt, cea mai mare platformă europeană de transport la cerere, anunță că va transforma cursele efectuate prin intermediul aplicației sale în Europa în călătorii neutre… Mai mult

Europa

OUG 114: Prețul gazelor pe piața românească a ajuns la dublul celui de la Viena

Adrian N Ionescu

Tendința scumpirii gazelor pe piața din România, rămasă liberă după restricțiile OUG 114 / 2018, au dus prețul mediu ponderat al tranzacțiilor de la Bursa… Mai mult

Stiri

Decizie CCR: Președintele nu poate refuza revocările și trebuie să numească interimarii, premierul trebuie să ceară Parlamentului votul pentru noua structură a guvernului

Vladimir Ionescu

UPDATE: CCR a transmis comunicatul referitor la situația ocnflictuală existentă între cele două Palate. Motivarea, cu detaliile complete, urmează să apară ulterior. Prezentăm integral comunicatul… Mai mult

Europa

Parlamentul European cere clarificări sau chiar schimbări la portofoliile ”controversate” din noua Comisie

Razvan Diaconu

Lideri ai grupurilor politice reprezentate în Parlamentul European cer președintelui-ales al Comisiei Europene să clarifice, dacă nu să schimbe, atribuțiile și titulaturile unor portofolii atribuite… Mai mult

Europa

Bruxelles / Fondul pentru ajustarea la globalizare, adaptat pentru un Brexit fără acord

Iulian Soare

Atribuțiile Fondului european de ajustare la globalizare (EFG) au fost extinse de UE pentru a cuprinde și ajutarea eventualilor șomeri ce vor rezulta dintr-o ieșire… Mai mult