La obiect

Ianuarie 2020 – scădere a inflației anuale la 3,6%

Creşterea preţurilor de consum în luna ianuarie 2020 a fost de 0,41%, similară cu cea din luna precedentă și sub jumătate din valoarea consemnată în… Mai mult

13.02.2020

La obiect

-2,3% la producția industrială pe 2019, după șapte luni consecutive pe minus din iunie încoace

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în decembrie 2019 o nouă scădere a producției industriale lunare, de -3,9% pe serie brută și -6,9%… Mai mult

12.02.2020

Analiză

România și deficitul excesiv – ce este, ce riscăm, ce putem face

România a mai încălcat regula de deficit buget bugetar de maxim 3% din PIB în perioada de preaderare 1998 – 2001 și după aderare 2008… Mai mult

12.02.2020

Analiză

Salariul mediu net a urcat la aproape 700 de euro, productivitatea muncii industriale la -1,2%

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna decembrie 2019 a ajuns la 5.465 lei, cu 5,2% mai mare faţă de luna… Mai mult

11.02.2020

Cronicile

”Economiile europene au prea puțin spațiu fiscal pentru a face față unei recesiuni sau crize”: BCE avertizează, înainte de-a opri ”tiparnița de bani”

de Alexandra Pele , 1.10.2018

Economia zonei euro are încă nevoie de ample stimulente monetare pentru a atinge ţinta Băncii Centrale Europene (BCE) privind stabilitatea preţurilor, a declarat Benoit Coeure, membru executiv în board-ul instituţiei, citat de Bloomberg.

Statele au mari restanţe la capitolul reforme structurale şi puţin spaţiu fiscal pentru a depăşi cu forţe proprii o eventuală criză sau recesiune, spune el.

Avertismentele oficialului BCE vin în contextul în care banca centrală a zonei euro a anunţat “normalizarea” politicii monetare, respectiv oprirea “tiparniţei” de bani şi, pe un orizont ceva mai lung de timp, majorarea dobânzilor.

Procesul de revenire la status quo-ul din urmă cu un deceniu se anunţă însă unul anevoios.

BCE a făcut un pas „important” în ceea ce priveşte normalizarea politicii monetare. Economia blocului monetar este în expansiune de mai bine de cinci ani, şomajul a scăzut, iar „presiunea preţurilor a început gradual să câştige teren”, a precizat Coeure. În opinia sa, însă, o îmbunătăţire sustenabilă a tuturor indicatorilor macroeconomici nu se va produce peste noapte, iar inflaţia are nevoie de sprijin pentru a ajunge la ţinta BCE, de sub 2%.

BCE este pe cale să pună capăt programului de cumpărare de bonduri, relaxarea cantitativă urmând să fie oprită la sfârşitul acestui an. Oficialii băncii centrale se aşteaptă ca dobânzile să se menţină la nivelurile foarte scăzute din prezent până în vara lui 2019.

Multe state din zona euro nu au în continuare spaţiul fiscal pentru a-şi susţine economiile în eventualitatea unei crize, iar economiile lor nu sunt bine pregătite pentru provocările pe termen lung”, a avertizat Coeure, adăugând că un buget comun bine construit, dedicat exclusiv blocului monetar ar putea întări economiile regiunii astfel încât să nu depindă atât de mult de politica monetară a BCE. Pe de altă parte, înainte de conturarea unui buget al zonei euro, Coeure crede că reformele necesare sunt uniunea bancară şi cea pieţelor de capital.

Întrebat dacă sistemul financiar este pregătit să facă faţă următoarei crize, Coeure a punctat că „progrese însemnate au fost făcute, dar nu am ajuns încă la destinaţie”. Concret, oficialul BCE se referă la „sectorul bancar gri”, respectiv la instituţiile financiare care desfăşoară activităţi similare băncilor, dar care nu deţin licenţe bancare. „Reglementatorii nu au încă instrumentele corecte pentru monitorizarea adecvată şi controlarea riscurilor acestor tipuri de instituţii”, a adăugat el, adăugând că riscul unor atacuri cibernetice împotriva băncilor se numără printre cele mai mari vulnerabilităţi ale momentului.

Coeure nu este singului membru din consiliul de administraţie al băncii centrale din zona euro care avertizează asupra complexităţii procesului de renunţare la stimulii monetari masivi practicaţi de BCE în ultimii ani. Normalizarea dobânzilor va fi un proces lung şi gradual, este de părere şi Olli Rehn, guvernatorul băncii centrale a Finlandei şi membru în consiliul de administraţie al BCE. „Ratele dobânzilor vor creşte încet şi treptat, începând cu sfârşitul anului viitor”, a precizat Rehn, citat de Reuters.

O injecție de 2.600 de miliarde de euro

Banca Centrală Europenă se pregăteşte pentru oprirea „tiparniţei de bani” la sfârşitul acestui an, după ce a pompat în economia zonei euro 2.600 de miliarde de euro. Oficialii BCE au dat de înţeles că ar putea chiar majora uşor dobânzile, la sfârşitul anului viitor, dacă inflaţia din zona euro accelerează cu prea mare viteză.

Normalizarea politicii monetare, după aproape trei ani în care BCE a cumpărat active în valoare de 60 de miliarde de euro pe lună, respectiv 80 de miliarde de euro începând din martie 2016, riscă să destabilizeze pieţele, în special cele de capital şi de real estate.

Dobânzi mai mari ar putea crea probleme şi pentru guvernele naţionale, care şi-au crescut împrumuturile în ultimii ani. Datoria publică a zonei euro a ajuns la 84% din PIB, de la 65% în 2007, potrivit Fondului Monetar Internaţional.

Unele state au tras deja semnale de alarmă. Banca centrală din Germania susţine că locuinţele nemţilor din oraşele mari sunt supraevaluate cu 35%. Franţa este îngrijorată în legătură cu nivelul ridicat al datoriilor private şi capacitatea companiilor de a le rambursa odată ce banii se vor “scumpi”. Guvernul populist din Italia este preocupat de piaţa locală de capital care ar putea fi ţinta unor atacuri speculative în momentul în care BCE va renunţa la achiziţia masivă de active.

Mulţi investitori sunt pesimişti şi avertizează că până şi o creştere moderată a costurilor de împrumut va dezlănţui o „cursă” pe euro care va încetini creşterea economică şi inflaţia.

O dilemă a bancherilor centrali este surplusul mare de cont curent din zona euro. Acesta pune presiune de apreciere pe cursul euro/dolar, până acum contracarată de politica monetară foarte laxă a BCE.

„Job-ul BCE devine imposibil”, comentează James Athey, manager de active la Aberdeen Standard Investments, pentru Bloomberg. „Va fi dificil să întăreşte cu atenţie condiţiile financiare fără să provoci vreun accident”, spune el.

Când BCE a redus dobânzile la sub zero şi a lansat programul de relaxare cantitativă, euro s-a depreciat în raport cu dolarul, ajungând la o paritate de 1:1, însă ulterior a început să câştige teren, pe măsură ce economia zonei euro a înregistrat trimestre consecutive de creştere. Deprecierea euro a permis totuşi corectarea deficitului de cont curent, exporturile blocului monetar devenind mult mai competitive. Surplusul lunar este în prezent de circa 20 de miliarde de euro, situaţie care s-ar putea reversa odată cu scumpirea banilor din zona euro. Un euro mai puternic înseamnă exporturi mai slabe, o creştere economică mai anemică şi o încetinire a inflaţiei.

„Regiunea este vizibil sensibilă la evoluţia exporturilor”, comentează Richard Ford, de la Morgan Stanley Investment Management, pentru Bloomberg.

Recesiunea din SUA

O altă îngrijorare priveşte situaţia din Statele Unite. Două treimi dintre economiştii de business din SUA se aşteaptă ca următoarea recesiune să înceapă la sfârşitul lui 2020, mulţi dintre ei fiind de părere că politicile vizavi de taxele vamale reprezintă cea mai mare ameninţare la adresa creşterii economice, notează presa internaţională.

Actualul ciclu de creştere economică al SUA este al doilea cel mai lung din istorie. Rezerva Federală (Fed) şi-a majorat prognoza privind avansul PIB din acest an şi din 2019. Oficialii băncii centrale au precizat că „riscurile la adresa perspectivei economice apar a fi în mare echilibrate”. Fed se aşteaptă acum ca economia SUA să înregistreze un avans de 3,1% din PIB, faţă de 2,8% prognoza anterioară.

Dacă economia Statelor Unite îşi va menţine evoluţia ascendentă până la jumătatea anului viitor, aceasta va deveni oficial cea mai lungă perioadă de creştere economică neîntreruptă din istorie, potrivit datelor National Bureau of Economic Research, care datează din 1850.

Media aşteptările de creştere economică a analiştilor americani este de 2,9% din PIB în 2018, respectiv 2,7% în 2019. O eventuală intrare în recesiune a Statelor Unite în 2020 s-ar propaga în multe colţuri ale lumii.

Fed a anunţat că îşi va continua ciclul de întărire a politicii monetare. Săptămâna trecut a majorat dobânzile cu un sfert de punct procentual, până la 2%-2,25% pe an, semnalând totodată încă o majorare în decembrie, alte trei anul viitor şi încă una în 2020.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 1.10.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Summit RBL: Blind spots în modele de business și organizații

Vladimir Ionescu

Nu întotdeauna viteza de transformare a organizațiilor ține pasul cu ceea ce se întâmplă în lumea din jurul nostru și cu dinamica oamenilor din companie.… Mai mult

Stiri

Industria din România a intrat în a doua lună de contracție – barometru IRSOP

Vladimir Ionescu

Activitatea din industrie a intrat în a doua lună de contracție, în contextul în care cererea a rămas slabă și a influențat negativ volumul producției… Mai mult

Stiri

Cererea mondială de petrol în 2020, cel mai redus ritm de creştere din ultimii 10 ani – estimare IEA

Adrian N Ionescu

Agenţia Internaţională de Energie (IEA) a estimat pentru ianuarie 2020 cea dintâi reducere lunară a cererii de petrol de la criza financiară din 2009 încoace,… Mai mult

Europa

Italia avertizează UE că trebuie să se pregătească să o ajute financiar și să îi ofere ”flexibilitate” în respectarea obiectivelor bugetare

Iulian Soare

Italia transmite semnale de avertizare către UE că are nevoie de flexibilitatea Comisiei Europene în chestiunea respectării obiectivelor bugetare, din cauza epidemiei de coronavirus ce… Mai mult

Europa

Venezuela a devenit al treilea mare rezervor de migrație în UE – statistica europeană a cererilor de azil

Iulian Soare

Numărul cetățenilor străini care solicită azil în Uniunea Europeană a crescut pentru prima dată după 2015, cu un salt important al solicitanților din America Latină,… Mai mult

Stiri

Creșterea economică a României în 2020 va fi 4,1%, ca în 2019 – estimare Comisia Națională de Prognoză

Adrian N Ionescu

Comisia Națională de Prognoză și Statistică (CNSP) vede o creștere economică reală de 4,1% în 2020, ca aceea estimată pentru anul trecut, chiar dacă avertizează,… Mai mult

Stiri

Nicolae Istudor a fost reales Rector al ASE

Vladimir Ionescu

Comunitatea universitară a Academiei de Studii Economice din București și-a votat Rectorul pentru perioada 2020-2024, în funcție fiind reales profesor universitar doctor Nicolae Istudor. Potrivit… Mai mult


-->