fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Eurostat: Economia României, pe locul 13 în UE. Am depăşit Grecia, Portugalia și Cehia

Economia României se situează pe locul 13 în UE şi reprezintă 1,6% din economia Uniunii, conform datelor publicate de Eurostat pentru anul 2019 privitor la… Mai mult

08.05.2020

La obiect

România – penultima în UE la costul muncii, dar prima la creșterea lui

România s-a plasat în 2019 pe penultimul loc între statele membre UE în ce privește costul orar al muncii (întreaga economie, mai puțin agricultura și… Mai mult

08.05.2020

La obiect

”Ungaria nu mai este o democrație” – Raport ”Nation in Transit 2020” al Freedom House. Evaluarea libertăților în Europa

Ungaria nu mai este o democrație, Polonia coboară alarmant pe același drum, democrația în Balcani se deteriorează sub influența Chinei și Rusiei, iar UE nu… Mai mult

07.05.2020

Digital

În marș forțat către digitalizare – ce s-a făcut, ce e de făcut în continuare

Digitizarea este cel mai bun lucru care s-a întâmplat în România în perioada stării de urgență. Statul român, dar și o serie de instituții, au… Mai mult

07.05.2020

Economia crește, dar colectăm și cheltuim mai puțin. Și plătim dobânzi

de Marin Pana 30.9.2013

În pofida creșterii economice relativ bune (previzionată recent la nivelul de 2,5% de economist Intelligence Unit), bugetul general consolidat al României a arătat după primele opt luni valori mai mici raportate la PIB decât anul trecut, atât pe partea de venituri cât și pe partea de cheltuieli. Astfel, veniturile au fost mai mici cu o jumătate de punct procentual la venituri și cheltuielile cu 0,4% din PIB.

Deși deficitul bugetar ar fi trebuit să se contracte în 2013 la 2,1% din PIB, față de valoarea consemnată la finele lui 2012 de 2,52%, rezultatul la opt luni este ceva mai slab. Respectiv 1,27% din PIB deficit înainte de ultima treime din 2013 față de numai 1,21% din PIB anul trecut.

Speranțele de relansare a încasărilor și de recuperare a celor câteva zecimi de procent care să confirme procesul de consolidare fiscală se leagă de ultima parte a anului.

Așadar, creșterea cheltuielilor bugetare dacă se iau valorile nominale (în lei la valoarea lor curentă) este doar aparentă (datele de la Finanțe arată un plus de circa circa șapte miliarde lei sau 4,8% în termeni nominali). Explicația constă în erodarea puterii de cumpărare din ultimele 12 luni, urmare a creșterii medii a prețurilor cu 5,1%.

Majorarea salariilor bugetarilor, care a adăugat deocamdată trei zecimi de procent din PIB la cheltuielile bugetare pe 2013 era de așteptat, pentru că trebuiau reîntregite sumele ce le-au fost luate prin programul de austeritate la mijlocul lui 2010.

În schimb creșterea ponderii în PIB la bunuri și servicii cu 0,2% din PIB, echivalentă cu reducerea de la postul cheltuieli de capital, este de discutat din punct de vedere al politicii duse de Guvern.

Practic, achizițiile ceva mai extinse de la nivelul diferitelor structuri de stat au privat de o parte din bani investițiile în obiective de importanță națională, de pildă programul de autostrăzi.

De altfel, tot din perspectiva opțiunilor Executivului, se poate spune că banii dați în plus la funcționari au avut în contrapartidă diminuarea sumelor alocate pentru asistență socială.

Ceea ce nu este neapărat un lucru rău, dat fiind faptul că, pe această cale a fost redistribuită povara consecințelor crizei economice mondiale, dinspre cei care lucrează la stat către beneficiarii de programe sociale. Aflați pe poziția fidel exprimată în franceză de a-și vedea diminuat un beneficiu potențal oferit de stat (un fel de ”manque a gagner”).

În context, trebuie remarcat că, dacă nu am fi acumulat datorie a statului ca urmare a unui șir de deficite anterioare, nu am fi avut de plătit dobânzi (care, alminteri, nu reduc datoria cu nimic pentru viitor). Ori aceste plăți în contul dobânzilor , echivalente cu 1,32% din PIB pe primele opt luni din 2013 sunt cele care au produs întregul deficit bugetar.

Alminteri am cheltuit aproape exact cât am strâns, ba chiar a existat și un mic excedent primar (denumire tehnică) de 0,05% din PIB. Ceea ce ridică, ca abordare de politică economică, problema dacă merită să tragem pe termen lung după noi o datorie istorică, care va genera lipsuri de aproximativ 2% din PIB sau 6% din banii disponibili pentru cheltuieli bugetare.

Guvernul a anunțat deja o nouă rectificare bugetară, dar, așa cum sublinia chiar primul-ministru, nu vor fi bani în plus de distribuit pe diferite destinații, ci doar mișcări de sume dinspre unele domenii spre altele. Adică o reașezare a priorităților, iar asta în ipoteza că sumele colectate pe final de an se vor apropia de programul inițial adoptat în Parlament și convenit cu organismele internaționale.

Pe termen scurt, este și asta o soluție. Pe termen mediu și lung, poate că ar fi mai utilă o rectificare de politică bugetară, după ce se va asuma deschis o alocare a fondurilor ca procentaj în PIB pe domenii, care să justifice și taxarea în creștere, precum și liniile de acțiune în acest sens. Altminteri nu avem cum să ajungem să intrăm pe baze sănătoase în anticamera adoptării euro.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 30.9.2013

2 comentarii

  1. mitzu baston
    1.10.2013, 9:00 am

    ‘De altfel, tot din perspectiva opțiunilor Executivului, se poate spune că banii dați în plus la funcționari au avut în contrapartidă diminuarea sumelor alocate pentru asistență socială.’

    Bogdaproste,sa fie primit!

  2. Caliman Eugen - analist de provincie
    1.10.2013, 10:25 pm

    Colectarea de impozite si salarii – consum scazute, sint lucruri firesti, cita vreme PIB-ul a devenit o cifra statistica, iar nu indicatorul produsului national real, dupa disparitia economiei nationale…
    Intreprinderile straine transfera inafara tarii, produsul muncii nationale, platind “ceva” impozite si salarii, catre minimul pe economie.
    Fara reconstructia economica si industriala, “nu avem cum sa intram pe baze sanatoase, in anticamera adoptarii Euro”!

Lăsați un comentariu


Europa

Volkswagen, obligată să plătească compensații cetățenilor germani în scandalul Dieselgate

Iulian Soare

O curte federală a decis luni că Volkswagen trebuie să plătească compensații celor care au cumpărat autoturisme echipate cu motoare care manipulau emisiile de carbon.… Mai mult

Stiri

AVOCATNET

Din acest an, aranjamentele fiscale trebuie declarate la ANAF. Formularul de raportare, oficializat

AVOCATNET

Din iulie 2020, tranzacțiile prin care firmele își optimizează taxele trebuie raportate la Fisc. Obligația a fost introdusă prin OUG nr. 5/2020, cea care transpune,… Mai mult

Stiri

”La bal, sau la spital?” – Nu mai există cale de mijloc. CRONICILE Curs de Guvernare nr. 94 – Sumarul

Redacţia

Înaintea detaliilor privind conținutul numărului 95 al CRONICILOR, câteva caracteristici ale celei mai înalte publicații din România – cu un concept neobișnuit, cu o expertiză… Mai mult

Stiri

Bilanț coronavirus, 25 mai: peste 200 de cazuri noi

Vladimir Ionescu

După opt zile de coborâre a numărului de cazuri Covid-19 nou diagnosticate s-a situat sub 200, trendul s-a schimbat duminică și este confirmat de comunicarea… Mai mult

Stiri

Liviu Rogojinaru, Ministerul Economiei: Criteriile de acordare a ajutoarelor de stat vor evita hazardul moral

Adrian N Ionescu

Criteriile de acordare a ajutoarelor de stat pentru companii vor fi concepute astfel încât să le încurajeze să plătească taxele la stat și să se… Mai mult

Stiri

Calendarul bacalaureatului – înscrierile încep pe 3 iunie

Vladimir Ionescu

Înscrierile pentru Bacalaureat sunt programate în perioada 3 – 10 iunie, iar rezultatele finale, de după rezolvarea contestaţiilor, vor fi afişate pe 5 iulie, conform… Mai mult

Stiri

CEC Bank a integrat funcțiile de plată a taxelor și impozitelor în sistemul său de mobile banking

Vladimir Ionescu

Clienții persoane fizice ai CEC Bank care au instalat serviciul CEC Bank Mobile Banking își pot plăti taxele și impozitele pentru terenuri, clădiri și autoturisme… Mai mult