fbpx

Europa

Summit UE – SUA: Armistițiul din războiul avioanelor arată că drumul ”împăcării” transatlantice e lung

În ciuda negocierilor frenetice purtate înaintea summitului organizat marți la Bruxelles, UE și SUA nu au reușit să încheie definitiv disputa lungă de 17 ani… Mai mult

16.06.2021

Digital

„Distanțarea fiscală” – contul unic în relația cu statul

Pandemia a promovat deja sistemul de plăți electronice de impozite, dar nu a simplificat esențial formularistica necesară și nici nu a schimbat fundamental paradigma relației… Mai mult

16.06.2021

La obiect

Digitalizarea administrației: România are nevoie de un plan coerent pe verticală

 Digitalizarea administrației e una din marile mize ale actualei guvernări, nu doar din perspectiva recuperării decalajelor față de celelalte state UE, ci și pentru… Mai mult

15.06.2021

La obiect

România și industria importurilor ilegale de deșeuri

România a declanșat anul acesta cea mai amplă operațiune împotriva unei adevărate industrii constituite din importuri ilegale de deșeuri – până pe 13 iunie au… Mai mult

14.06.2021

Economia crește, dar colectăm și cheltuim mai puțin. Și plătim dobânzi

de Marin Pana 30.9.2013

În pofida creșterii economice relativ bune (previzionată recent la nivelul de 2,5% de economist Intelligence Unit), bugetul general consolidat al României a arătat după primele opt luni valori mai mici raportate la PIB decât anul trecut, atât pe partea de venituri cât și pe partea de cheltuieli. Astfel, veniturile au fost mai mici cu o jumătate de punct procentual la venituri și cheltuielile cu 0,4% din PIB.

Deși deficitul bugetar ar fi trebuit să se contracte în 2013 la 2,1% din PIB, față de valoarea consemnată la finele lui 2012 de 2,52%, rezultatul la opt luni este ceva mai slab. Respectiv 1,27% din PIB deficit înainte de ultima treime din 2013 față de numai 1,21% din PIB anul trecut.

Speranțele de relansare a încasărilor și de recuperare a celor câteva zecimi de procent care să confirme procesul de consolidare fiscală se leagă de ultima parte a anului.

Așadar, creșterea cheltuielilor bugetare dacă se iau valorile nominale (în lei la valoarea lor curentă) este doar aparentă (datele de la Finanțe arată un plus de circa circa șapte miliarde lei sau 4,8% în termeni nominali). Explicația constă în erodarea puterii de cumpărare din ultimele 12 luni, urmare a creșterii medii a prețurilor cu 5,1%.

Majorarea salariilor bugetarilor, care a adăugat deocamdată trei zecimi de procent din PIB la cheltuielile bugetare pe 2013 era de așteptat, pentru că trebuiau reîntregite sumele ce le-au fost luate prin programul de austeritate la mijlocul lui 2010.

În schimb creșterea ponderii în PIB la bunuri și servicii cu 0,2% din PIB, echivalentă cu reducerea de la postul cheltuieli de capital, este de discutat din punct de vedere al politicii duse de Guvern.

Practic, achizițiile ceva mai extinse de la nivelul diferitelor structuri de stat au privat de o parte din bani investițiile în obiective de importanță națională, de pildă programul de autostrăzi.

De altfel, tot din perspectiva opțiunilor Executivului, se poate spune că banii dați în plus la funcționari au avut în contrapartidă diminuarea sumelor alocate pentru asistență socială.

Ceea ce nu este neapărat un lucru rău, dat fiind faptul că, pe această cale a fost redistribuită povara consecințelor crizei economice mondiale, dinspre cei care lucrează la stat către beneficiarii de programe sociale. Aflați pe poziția fidel exprimată în franceză de a-și vedea diminuat un beneficiu potențal oferit de stat (un fel de ”manque a gagner”).

În context, trebuie remarcat că, dacă nu am fi acumulat datorie a statului ca urmare a unui șir de deficite anterioare, nu am fi avut de plătit dobânzi (care, alminteri, nu reduc datoria cu nimic pentru viitor). Ori aceste plăți în contul dobânzilor , echivalente cu 1,32% din PIB pe primele opt luni din 2013 sunt cele care au produs întregul deficit bugetar.

Alminteri am cheltuit aproape exact cât am strâns, ba chiar a existat și un mic excedent primar (denumire tehnică) de 0,05% din PIB. Ceea ce ridică, ca abordare de politică economică, problema dacă merită să tragem pe termen lung după noi o datorie istorică, care va genera lipsuri de aproximativ 2% din PIB sau 6% din banii disponibili pentru cheltuieli bugetare.

Guvernul a anunțat deja o nouă rectificare bugetară, dar, așa cum sublinia chiar primul-ministru, nu vor fi bani în plus de distribuit pe diferite destinații, ci doar mișcări de sume dinspre unele domenii spre altele. Adică o reașezare a priorităților, iar asta în ipoteza că sumele colectate pe final de an se vor apropia de programul inițial adoptat în Parlament și convenit cu organismele internaționale.

Pe termen scurt, este și asta o soluție. Pe termen mediu și lung, poate că ar fi mai utilă o rectificare de politică bugetară, după ce se va asuma deschis o alocare a fondurilor ca procentaj în PIB pe domenii, care să justifice și taxarea în creștere, precum și liniile de acțiune în acest sens. Altminteri nu avem cum să ajungem să intrăm pe baze sănătoase în anticamera adoptării euro.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 30.9.2013

2 comentarii

  1. mitzu baston
    1.10.2013, 9:00 am

    ‘De altfel, tot din perspectiva opțiunilor Executivului, se poate spune că banii dați în plus la funcționari au avut în contrapartidă diminuarea sumelor alocate pentru asistență socială.’

    Bogdaproste,sa fie primit!

  2. Caliman Eugen - analist de provincie
    1.10.2013, 10:25 pm

    Colectarea de impozite si salarii – consum scazute, sint lucruri firesti, cita vreme PIB-ul a devenit o cifra statistica, iar nu indicatorul produsului national real, dupa disparitia economiei nationale…
    Intreprinderile straine transfera inafara tarii, produsul muncii nationale, platind “ceva” impozite si salarii, catre minimul pe economie.
    Fara reconstructia economica si industriala, “nu avem cum sa intram pe baze sanatoase, in anticamera adoptarii Euro”!

Lăsați un comentariu


Stiri

Capacitate maximă de cazare în hoteluri și pensiuni, de la 1 iulie – Guvernul a adoptat noile măsuri de relaxare

Vladimir Ionescu

De la 1 iulie, hotelurile pot caza la capacitatea maximă, crește numărul de spectatori la evenimente sportive, al participanților la evenimente private, iar programul restaurantelor… Mai mult

Just Business

Noi reguli de TVA în comerțul electronic aprobate de guvern – Modificare la Codul fiscal

Vladimir Ionescu

Guvernul a aprobat joi o Ordonanță de Urgență de modificare a Codului Fiscal care vizează modificări semnificative a regulilor fiscale – în speță, noi reguli… Mai mult

Stiri

România distruge 35.000 de doze AstraZeneca – nu pot fi donate, expiră în 6 zile

Vladimir Ionescu

Circa 35.000 de doze de vaccin anti-Covid produse de AstraZeneca vor fi distruse, pentru că nu pot fi donate cu doar șase zile înainte de… Mai mult

Stiri

Acordul cu SUA pentru construirea de reactoare nucleare – aprobat de Parlament

Vladimir Ionescu

Parlamentul României a aprobat proiectului de lege privind ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul SUA privind cooperarea în legătură cu reactoarele nucleare de la… Mai mult

Stiri

Guvernul amână termenele din calendarul dublării alocațiilor pentru copii

Vladimir Ionescu

Următoarea majorare a alocațiilor pentru copii va avea loc la 1 ianuarie 2022, când suma va crește până la 242 de lei (în cazul celor… Mai mult

Europa

Vladimir Putin susține „contactul direct” UE – Rusia propus de Germania și Franța

Iulian Soare

Preşedintele Vladimir Putin susţine o propunere franco-germană care vizează relansarea la nivel european a contactelor directe cu Rusia şi cu şeful statului rus, a declarat… Mai mult

Europa

Anunț Disney: Rolul Albă ca Zăpada atribuit unei actrițe metise

Iulian Soare

Disney a anunţat că tânăra actriţă metisă Rachel Zegler o va interpreta pe Albă ca Zăpada în versiunea live-action a celebrului desen animat din 1937.… Mai mult