PIB-ul Suediei, stat care a avut cea mai ”laxă” abordare în ceea ce privește combaterea răspândirii epidemiei Covid-19, s-a contractat cu 8,6% în trimestrul al doilea față de primele trei luni ale anului, respectiv cu 8,2% față de aceeași perioadă din 2019, potrivit datelor semnal publicate miercuri de biroul suedez de statistică, citate de Reuters.

Scăderea trimestrială este cea mai mai abruptă din istoria țării, depășind declinul de 3,8% din PIB din trimestrul al patrulea din 2008, din timpul crizei financiare. Cu toate acestea, economia suedeză a înregistrat o scădere mai puțin pronunțată decât majoritatea statelor europene.

În trimestrul al doilea, zona euro a înregistrat o contracție economică de 12,1% din PIB, iar UE de 11,9% din PIB potrivit datelor publicate vineri de Eurostat.

Economia germană a scăzut cu 10,1% din PIB, cea spaniolă cu 18,5% din PIB, iar cea italiană cu 12,4% din PIB.

”Criza economică suedeză din prima jumătate a anului este într-o cu totul altă ligă față de spectacolul de groază care are loc în alte părți ale Europei”, a comentat David Oxley, analist la capital Economics.

Răspunsul Suediei la criza sanitară a fost cu totul diferit față de măsurile impuse la nivel european, acesta bazându-se în mare parte pe măsuri voluntare de protecție a populației.

Majoritatea școlilor și a companiilor au rămase deschise și cu toate că activitatea economică a fost puternic lovită, mulți economiști se așteptau ca scăderea să nu fie la fel de pronunțată ca în alte state europene unde restricțiile au fost mai drastice.

Suedia a înregistrat totuși cea mai mare rată a mortalității din Europa, cu 568 de decese la un milion de persoane.