În primăvara anului viitor, prin Canalul Panama vor putea trece vapoare de 2,6 ori mai mari. Porturile americane se pregătesc pentru a face faţă, dar şi pentru a profita de traficul suplimentar. Autoritatea portuară din Houston a finalizat instalarea unor macarale înalte de 30 de etaje. „Mai mult comerţ înseamnă mai multe locuri de muncă”, a spus preşedintele autorităţii, Janiece Longoria.
Lărgirea canalului Panama este doar unul dintre evenimentele care vor modela economia în 2016.
Parteneriatului Trans-Pacific ar putea fi aprobat de 12 state care asigură 40% din comerţul global. În Statele Unite şi în Taiwan se vor organiza alegeri prezidenţiale.
Brazilia va găzdui Jocurile Olimpice de vară, iar China va aproba un nou plan cincinal. Printre cele mai semnificative evenimente identificate de Bloomberg se numără şi un posibil referendum în Marea Britanie care ar putea decide o eventuală ieşire a statului din Uniunea Europeană.
Economia modială se prefigurează a fi mai solidă decât în 2015 şi, în mare, în linie cu ţintele medii de creştere, potrivit prognozelor Fondului Monetar Internaţional (FMI). Însă, „o revenire a unei expansiuni globale robuste şi sincronizate nu se arată la orizont”, notează Fondul în raportul publicat în octombrie.
Economiştii FMI prognozează o creştere economică globală de 3,6% din PIB, în linie cu media perioadei 1980-2014. Procentul este calculat pe baza puterii reale de cumpărare. Folosind metoda ratelor de schimb, creşterea economică mondială este estimată să fie cu circa 0,6 puncte procentuale mai scăzută.
Adair Turner, fost preşedinte al autorităţii britanice de supraveghere financiară, întrevede un „război al valutelor”, pe măsură de Europa şi Japonia vor încerca să îşi „ieftinească banii” pentru a stimula exporturile şi a crea noi locuri de muncă, ceea ce înseamnă, în esenţă, că vor „fura” din creşterea economică a partenerilor lor comerciali.
Creşterea economică din China este aşteptată să încetinească. Economia Statelor Unite va continua să fie mai performantă decât cea a altor naţiuni bogate. Având în vedere cererea globală anemică, preţul banilor (nivelul dobânzilor), dar şi preţul petrolului şi al materiilor prime se vor menţine la un nivel scăzut.
Bancherii centrali Janet Yellen, Mario Draghi şi Haruhiko Kuroda vor fi în centrul atenţiei pe măsură ce Rezerva Federală (Fed) va încerca să urmească din loc dobânzile de politică monetară, iar Banca Centrală Europeană (BCE) şi Banca Japoniei să stimuleze creşterea economică.
China încetineşte şi trage după ea statele emergente
Cea mai importantă variabilă a anului viitor este China, unde rata anuală de creştere economică a scăzut sub pragul de 7% din PIB în al treilea trimestru al acestui an, pentru prima dată de la criza din 2008-2009.
Statele în curs de dezvoltare, printre care Brazilia, Chile, Indonezia, Malaezia, Filipine, Africa de Sud, Thailanda şi Vietman, sunt clienţi dependenţi ai Chinei. De altfel, ritmul de creşstere al apetitului pentru produsele chinezeşti a scăzut, iar nevoia urgentă de infrastructură din China pare să se fi temperat. La fel ca mulţi dintre predecesorii săi, preşedintele Xi Jinping are dificultăţi să ghideze economia către un model bazat pe consum intern ca sursă de creştere. FMI estimează un avans al economiei chineze de 6,3% din PIB în 2016. „Suntem de părere că există un risc ridicat şi care creşte rapid ca economia chineză să intre într-un ciclu de <<hard landing>>”, a comentat economistul şef al Citigroup, Willem Buiter.
Rusia şi Brazilia sunt deja în recesiune, iar situaţia din China riscă să deterioreze şi economiile altor state emergente. Ţările bogate nu sunt la fel de dependente de China, prin urmare, impactul asupra acestora va fi o creştere economică mai anemică, atrate atenţia Buiter.
Preţul scăzut al petrolului, o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare
Preţul scăzut al petrolului este considerat un avantaj pentru statele importatoare. Cotaţia barilului afectează puternic statele exportatoare, cum sunt Rusia şi ţările membre OPEC, însă stimulează naţiunile importatoare, în special state în curs de dezvoltare, adică mare parte din America Latină, Africa şi Asia. Spre dezamăgirea macroeconomiştilor, însă, preţul petrolului este o variabilă mai puţin previzibilă decât economia chineză.
Cotaţiile depind de multe evoluţii, de la politicile OPEC la conflictele din Orientul Mijlociu. O teorie avansată este cea a unui preţ de sub 40 de dolari pe baril, ca urmare a unei producţii globale care depăşeşte consumul şi a unei epuizări a capabilităţilor de stocare. Alţi specialişti spun că preţurile scăzute vor descuraja explorarea şi producţia suficient de mult încât se va crea un deficit care va duce la creşterea preţurilor la 100 sau chiar 120 de dolari pe baril în 2017.
- Pentru Statele Unite, 2015 ar fi trebuit să fie anul în care economia este suficient de „sănătoasă” pentru a renunţa la dobânzile de aproape zero. Cu toate acestea, Fed-ul a amânat această decizie pentru ultima şedinţă monetară din an, din 16 decembrie. Bloomberg notează că o înăsprire a politicii monetare este mai plauzibilă abia în martie 2016.
- Europa şi Japonia au poziţii mai slabe. Spre deosebire de economia Statelor Unite care a crscut încet, dar constant din 2009, Europa şi Japonia au suferit regrese constante. BCE ar putea împinge dobânzile pe termen scurt mai adânc în teritoriul negativ chiar înainte de începutul anului viitor, iar Banca Japoniei se pregăteşte să extindă achiziţiile de obligaţiuni.
- Criza financiară din Grecia ar putea reveni în atenţie la finele anului viitor, dacă premierul Alexis Tsipras nu va reuşi să obţină sprijin pentru reducerea cheltuielilor, majorarea taxelor, implementarea reformelor pe piaţa muncii şi privatizările cerute de creditorii internaţionali.
- În octombrie, alegătorii britanici vor vota dacă doresc să rămână în continuare în Uniunea Europeană. Opţiunea de a ieşi „ar submina grav încrederea investitorilor din Europa”, a comentat Ruse Koesterich, strateg la BlackRock.
- Criza refugiaţilor reprezintă o altă provocare pentru Europa, însă aceasta ar putea contribui la creşterea economică pe termen scurt a unor state precum Germania. „Credem că va fi un impuls pentru PIB”, a precizat Malte Rieth, şeful diviziei de prognoze economice de la Institutul german de cercetări economice din Berlin. Institutul estimează o creştere de 0,1-0,2 puncte procentuale ca urmare a creşterii consumului, stimulat de ajutoarele oferite de guvernul german imigranţilor.
Urmărește-ne pe Google News
