După 30 de ani: Dosarul Revoluției a fost finalizat și este trimis în instanță – cu doar 3 inculpați

După 30 de ani de la Revoluție, dosarul privind responsabilitatea pentru morțile din decembrie 1989 a fost finalizat și pleacă în instanță, a anunțat luni Augustin Lazăr, procurorul-șef României.

Reamintim că în timpul Revoluție:

• 1.166 de oameni au murit
• dintre aceștia, 1.142 au murit împușcați în timpul represiunii comuniste și în diversiunea începută pe 22 decembrie
• alți 24, care erau dați dispăruți sau care au fost grav răniți de gloanțe, au fost declarați decedați până la sfârșitul anului 1989

Aceasta nu înseamnă că procesul va începe curând – Dosarul Mineriadei din iunie 1990 a fost trimis la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) în 2017, iar de aproape doi ani se află în camera preliminară.

„Prezint public scuzele Ministerului Public pentru durata excesivă a anchetei penale, aproape 30 de ani”, a declarat luni Augustin Lazăr.

Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus au fost puşi sub acuzare pentru infracţiuni contra umanităţii.

Reamintim că fostul președinte Ion Iliescu a suferit săptămâna trecută o intervenție chirurgicală de urgență, din cauza problemelor cardiace.

În cazul lui Petre Roman procurorii militari care instrumentează cazul au decis clasarea – „cu privire la conduitele numiţilor Roman Petre – fost prim-ministru al Guvernului României, Brateş Teodor – fost redactor şef în cadrul T.V.R. şi Toma Ioan – fost ministru al tineretului, deoarece în urma cercetărilor efectuate s-a stabilit că nu există în sarcina acestora probe concludente cu privire la săvârşirea infracțiunilor contra umanităţii”, se arată într-un comunicat al Parchetului General.

Dosarul:

• are 3.330 de volume
• 2.030 de volume au fost administrate după iunie 2017, când a fost reconfirmată deschiderea dosarului
• pentru întocmirea rechizitoriul au fost administrate în special probele obținute după 13 iunie 2017, când

În acest caz sunt acuzați, printre alții:

• fostul președinte Ion Iliescu – atunci era membru şi preşedinte al C.F.S.N.
• Gelu Voican Voiculescu – membru C.F.S.N. şi fost vice prim-ministru al Guvernului României
• Iosif Rus – fost comandant al Aviaţiei Militare

Alte 15 persoane au fost scoase din cauză, în cazul unora dintre acestea intervenind decesul.

Reacția lui Gelu Voican Voiculescu

Toți acuzații au negat acuzațiile aduse de procurori.

Fostul vice prim-ministru Gelu Voican Voiculescu, în prezent consilier al premierului Viorica Dăncilă, s-a declarat „sugrumat de indignare” de anunțul procurorului general Augustin Lazăr privind finalizarea dosarului Revouției din 1989.

„Felul în care au fost expuse lucrurile e ca și cum pentru prima dată, acum, în sfârșit se face lumină în chestiunea Revoluției. Au fost mii de dosare care s-au instrumentat, s-au dat condamnări. Este absolut fals să se spună că în sfârșit se va face lumină în chestiunea vinovățiilor din timpul Revoluției. Indiferent că vorbim înaintr de 22 sau de cei 862 de morți de după 22. Dar se ingnoră că toți acești morți se înscriu până în seara de 25 decembrie 1989, când s-a anunțat execuția Ceaușeștilor. După aceea nu a mai fost niciun mort”, a spus Voiculescu, citat de Digi24.

Acuzațiile

Faptele pentru care sunt acuzați cei trei inculpați, așa cum sunt prezentate de Parchetul General:

În urma cercetărilor și probatoriului administrat s-a constatat că întreaga forţă militară a României, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne – Departamentul Securităţii Statului, precum și Gărzile Patriotice, începând cu data de 22.12.1989, orele 16:00, s-au pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia. Din acelaşi moment, grupul de decizie politico-militară al C.F.S.N. format din Ion Iliescu, Silviu Brucan, general locotenent Victor Atanasie Stănculescu, general maior(r) Nicolae Militaru (reactivat ulterior, înaintat în grad militar și numit ministru al apărării) și Gelu Voican Voiculescu a luat deciziile importante cu caracter politic şi militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit și legitimarea politică în fața poporului român.

Ancheta a relevat că pentru atingerea acestor scopuri, începând cu seara zilei de 22.12.1989 ar fi fost lansată o amplă şi complexă activitate de inducere în eroare (diversiuni şi dezinformări), coordonată de unii componenţi ai Consiliului Militar Superior (structură aflată în subordinea C.F.S.N.), acceptată şi asumată de factorii decizionali ai C.F.S.N. Din Consiliul Militar Superior au făcut parte general locotenent Atanasie Victor Stănculescu, general de armată Nicolae Militaru şi şefi de direcţii militare.

Pentru a evita tragerea la răspundere penală ca urmare a represiunii existente până la 22 decembrie 1989, vârfurile decizionale ale M.Ap.N. (persoanele care au îndeplinit funcţia de ministru al apărării, şefii direcţiilor militare şi şeful aviaţiei militare) ar fi declanşat şi coordonat inducerea în eroare, în virtutea unei înţelegeri cu noua forţă politică a ţării. Acest veritabil pact ar fi fost benefic ambelor părţi, pentru factorii de decizie ai M.Ap.N. a însemnat impunitatea dorită, iar pentru factorii de decizie ai C.F.S.N. a însemnat garantarea preluării puterii politice, menţinerea la putere, dar şi legitimarea în faţa poporului român.

Cercetările au vizat faptul că prin instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii etc.

Din cercetări a rezultat că psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenţie prin diversiuni şi dezinformări şi a provocat, după 22.12.1989, un număr de 862 de decese, 2150 răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice. Aceste consecinţe tragice au fost mult mai grave decât cele ale represiunii exercitate în intervalul 17-22.12.1989 (orele 12:00).
Totodată, ancheta a stabilit că aceste diversiuni şi dezinformări ar fi creat condiţiile condamnării şi execuţiei cuplului prezidenţial Ceauşescu printr-un proces penal simulat.

Probatoriul administrat în cauză relevă că inculpaţii Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat în mod direct prin apariţiile televizate şi emiterea de comunicate de presă (contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului), ar fi participat la dezinformarea şi diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceauşescu şi ar fi acceptat şi asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu funcţii de conducere din M.Ap.N., fără a interveni pentru stoparea lor.

Totodată, inculpatul Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, ar fi intervenit în noaptea de 22/23.12.1989, fără drept şi în deplină cunoştinţă de cauză, asupra planului de apărare a Aeroportului Internaţional Otopeni şi ar fi contribuit astfel la moartea a 48 de persoane (40 de militari şi 8 civili), precum şi la rănirea gravă a altor 15 persoane. La 23.12.1989 a emis ordinul diversionist de schimbare a cocardelor tricolore ale elicopterelor aparţinând Regimentului 61 Boteni, fapt ce ar fi dus la deschiderea focului fratricid, implicit la rănirea unor persoane. A emis şi alte ordine militare, conduite care în afara rezultatelor concrete enunţate ar fi contribuit la agravarea psihozei teroriste.

Urmarea imediată a acestor conduite a fost complexă, a presupus producerea unor rezultate multiple asupra unui număr mare de persoane şi ar fi generat o stare de pericol pentru existenţa unei părţi însemnate a populaţiei civile de pe întregul teritoriu al României.