UPDATE: Fostul premier Petre Roman s-a declarat revoltat de cererea de urmărire penală împotriva sa, a lui Ion Iliescu și a lui Gelu Voican Voiculescu. El a negat orice implicare în dosarul Revoluţiei și a spus că, dimpotrivă, el a fost ţinta focurilor de armă.
„Era să îmi pierd viaţa la baricadă, n-am avut niciun fel de implicare de nicio natură în legătură cu ceea ce s-a întâmplat în zilele acelea (…) Am fost chiar în situaţia de a fi ţintă a focurilor de armă, terorişti, lunetişti, ce au fost împotriva noastră. Această cerere de urmărire penală o găsesc pur simplu absurdă, nu ştiu ce să cred despre aşa ceva”, a spus Petre Roman, citat de News.ro.
***
Procurorul general Augustin Lazăr i-a transmis preşedintelui Klaus Iohannis aviz pentru a-i urmări penal, în Dosarul revoluției, pe Ion Iliescu, Petre Roman şi Gelu Voican Voiculescu.
Ei sunt acuzați de crime contra umanităţii, iar ultimul, Gelu Voican Voiculescu este noul director al Institutului Revoluției.
„Solicitarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se întemeiază pe prevederile constituționale și legale (art. 109 alin. 2 din Constituția României, respectiv art. 12 și 19 din Legea nr. 115/1999), precum și pe Decizia Curții Constituționale nr. 270 din 10 martie 2008”, precizeaz[ un comunicat al Ministerului Public.
Acuzații:
Ion Iliescu – membru și președinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale (din 22 decembrie 1989), organism care de facto a exercitat puterea executivă și legislativă centrală, comportându-se ca un guvern până la apariția Decretului-Lege nr. 2 din 27 decembrie 1989, când președintele consiliului a primit rolul unui șef de stat, iar atribuțiile legislative ale consiliului au fost separate de cele executive, ce necesită autorizare pentru intervalul 22-27 decembrie 1989,
Petre Roman – membru al Consiliului Frontului Salvării Naționale, din 22 decembrie 1989, numit oficial prim-ministru al Guvernului României prin Decretul nr. 1 din 26 decembrie 1989, ce necesită autorizare pentru perioada 22-31 decembrie 1989
Gelu Voican Voiculescu – membru al Consiliului Frontului Salvării Naționale din 22 decembrie 1989, numit oficial vice prim-ministru al Guvernului României prin Decretul nr. 5 din 28 decembrie 1989, ce necesită autorizare pentru perioada în perioada 22-31 decembrie 1989.
Din probele noi administrate în Dosarul Revoluției rezultă că a existat o diversiune ce s-a “manifestat complex pe mai multe planuri” și a fost “cauza principală a numeroaselor decese, vătămări corporale și distrugeri survenite”, conform datelor prezentate de procurori în 2017.
Gelu Voican Voiculescu, director al Institutului Revoluției
Gelu Voican Voiculescu a fost numit în martie acest an director al Institutului Revoluţiei (IRRD), în locul lui Claudiu Iordache, revoluționar din Timișoara, scrie Adevărul.
De asemenea, un alt inculpat pentru crime contra umanității, Cazimir Ionescu, a fost numit de Parlament, tot în martie și tot de către PSD, în conducerea Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS).
Nu a existat vid de putere
“A fost stabilită componența comandamentului politico-militar care a preluat, în timp foarte scurt, după fuga președintelui în exercițiu, puterea totală în România.
Referitor la acest aspect a existat o eficientă colaborare cu principalele facultăți de drept din țară (București, Cluj-Napoca și Iași), concluzionându-se, fără echivoc, faptul că în decembrie 1989 nu a existat vid de putere.
În această etapă a anchetei, este posibilă o mai bună stabilire a conduitei membrilor noii puteri politico-militare și acțiunile de legitimare a acesteia pe plan intern și international”, potrivit procurorilor care investighează dosarul.
Explicațiile procurorilor militari referitoare la diversiune
- Probatoriul administrat a reliefat mecanismele dezinformărilor constante, având consecințe deosebit de grave, lansate prin intermediul TVR, Radiodifuziunii și mijloacelor militare de comunicații, astfel fiind instaurată la nivel național binecunoscuta psihoză teroristă.
- De asemenea, se conturează modalitatea prin care au fost transmise o serie de ordine militare diversioniste, cu consecințe deosebit de grave.
- În legătură cu aceeași diversiune au fost obținute date care demonstrează că în anul 1987 forțele armate ale României au importat două tipuri de imitatoare de foc militare, respectiv imitatoare pentru armamentul de infanterie, cu foc la gura țevii și imitatoare privind desantul de parașutare.
- Totodată, urmare a probatoriului administrat există o mai bună înțelegere a diversiunii radio-electronice.
- Au fost realizate progrese notabile pentru înțelegerea fenomenului diversionist (unic în istoria României prin complexitate și anvergură) atât sub aspectul mecanismelor concrete de acțiune cât și din perspectiva persoanelor ce au dirijat acest fenomen. Este de așteptat ca viitoarele cercetări să aducă lămuriri privind autorii diversiunii și eventualele complicități în realizarea acesteia.
Probe distruse după 1989
“După anul 1989, probe importante, de natură să stabilească adevărul privind Revoluția, au fost distruse sau alterate, ceea ce face dificilă stabilirea, cu claritate, a unui raport de cauzalitate între anumite conduite, acțiuni sau inacțiuni și consecințele deosebit de grave ale evenimentelor din decembrie 1989”, mai spun procurorii, într-un comunicat referitor la evoluția anchetei.
