Chestiunea

România cumpără cele mai scumpe gazele naturale din Rusia: Un Raport pe T 1 din 2019. Harta importurilor UE

  România a plătit cel mai mare preţ pe gazele naturale importate din Rusia în primul trimestru din 2019, 26,89 euro /MWh, potrivit Raportului trimestrial… Mai mult

02.07.2019

La obiect

Deficitul la 5 luni, cu 80% mai mare decât cel din 2018: nu se investește în plan local, pentru a nu exploda deficitul general

Deficitul bugetar înregistrat după cinci luni din anul 2019 a fost de 14,7  miliarde lei, cu 80% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului… Mai mult

02.07.2019

La obiect

Statul a accelerat împrumuturile în mai și iunie ca să recupereze sumele pierdute la începutul anului din cauza ”ordonanței lăcomiei”

Statul a împrumutat în prima jumătate a acestui an echivalentul a peste 38,8 miliarde de lei, peste jumătate din necesar, reiese din calculele cursdeguvernare.ro pe… Mai mult

01.07.2019

Chestiunea

Aportul județelor și regiunilor la PIB: decalaje severe între cele ”2-3 Românii”

Regiunea Bucuresti-Ilfov a contribuit anul trecut cu 26,6% din PIB-ul la nivel naţional, potrivit datelor publicate de CNSP în Proiecţia principalilor indicatori în profil teritorial.… Mai mult

01.07.2019

Cronicile

”Dublul standard la calitatea produselor” – după 3 ani de la izbucnirea scandalului în UE, Liviu Dragnea vine cu un proiect de lege

de Mariana Bechir , 14.5.2019

Firmele care vând produse sau servicii “falsificate supuse dublului standard” vor fi pasibile de amendă de maxim 4% din cifra de afaceri și chiar pot fi trase la răspundere penală, conform unui proiect de lege inițiat de Liviu Dragnea.

Proiectul este forma pentru care optează România, la doi ani după ce Comisia Europeană a confirmat existența produselor cu standard dublu (au aceeași etichetă, dar calitate diferită, de la o țară la alta, de obicei inferioară în cazul statelor mai sărace).

Cum este definit dublul standar al produselor:

În sensul prezentei legi, prin dublu standard de calitate a produselor sau serviciilor pentru consumatori se înțelege producerea și comercializarea unui produs/serviciu ca fiind identic cu aceleași produs vândut în alte state membre, în condițiile în care, în realitate, respectivul produs are în mod semnificativ o compoziție sau caracteristici diferite nejustificate.

Ce prevede proiectul:

  • Prevederile se aplică tuturor persoanelor fizice și juridice care desfășoară relații comerciale cu produse de larg consum, produse agroalimentare, carburanți, servicii de telefonie și internet, servicii finaciare, servicii turistice, indiferent de forma de comerț.
  • Comercializarea produselor și serviciilor cu standarde duble de calitate “constituie o practică înșelătoare și atrage răspunderea civilă, contravențională sau penală după caz”. Nu sunt precizate pedepsele penale.
  • În caz de abatere repetată, se suspendă autorizația de funcționare a comerciantului pe șase luni.
  • Produsele supuse dublului standard vor fi confiscate și retrase de la vânzare.
  • Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor ar urma să fie făcute de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC) și după caz Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor.
  • ANPC este cea care va proba, prin comandarea analizelor de laborator, dublul standard.

(DESCĂRCAȚI AICI proiectul de lege)

În prezent, practicile comerciale înșelătoare sunt pedepsite cu amendă de la 5.000 lei la 100.000 lei, potrivit Legii 363/2007.

Scandalul europan al dublului standard și ignorarea de către guvernul de la București a problemei

2016 – Slovacia și Cehia încep cruciada împotriva standardelor duble la calitatea produselor din supermarketuri: cele pentru vestici și cele pentru estici (de calitate inferioară). Se alătură imediat Ungaria și Polonia. În România, la guvernare se află Cabinetul Dacian Cioloș, iar ministrul Agriculturii iese cu atacuri la adresa unor importatori, pe altă problemă de calitate: „România este o piaţă de mâna a zecea în care se aduc produse din străinătate cu termene expirat (…) În România sunt cazuri în care salamul se spală cu oţet; se schimbă saramura la brânză, iar brânza se bagă din nou la vânzare. Statul nu-şi face datoria, ANPC-ul nu şi-o face. Alţii controlează ce intră din România, noi de ce să nu controlăm ce primim de la alţii?“ Altă declarație a minsitrului Ichimescu ignorat[ de majoritatea politciienilor din România: “Multe produse din străinătate care ajung în România se vând pentru că sunt din segmentul cel mai ieftin, dar, astfel, populația este otrăvită și producătorul român omorât”.

2016 – și alte state din estul Europei încep testările produselor – alimente și detergenți, pentru identificarea standardelor duble. România rămâne în expectativă.

februarie 2017 – Grupul de la Vișegrad – Cehia, Ungaria, Polonia și Slovacia – pregătește o reuniune la care se va discuta acest subiect. V4 cere și celorlalte state din Europa Centrală și de Est să se alăture inițiativei, pentru a solicita ”Uniunii Europene să adopte măsuri legislative care ar interzice astfel de practici care umilesc oamenii și creează două categorii de oameni”.
Bulgaria efectuează testele pentru dovedirea dublelor standarde.
În România, ministrul Agriculturii, Petre Daea, anunță cu mare reticență că se va constitui un grup pentru a vedea ”dacă există” un astfel de fenomen: “Am început astăzi, am discutat cu colegii de la ANPC, ANSVSA să vedem cum, concret, depistăm, dacă este cazul, situația dublului standard. Aici trebuie să fim, pe de o parte, și echilibrați în afirmații și extrem de atenți la ce se întâmplă pe piață. Demersul este declanșat la Cererea Comisiei Europene, cu o întârziere de peste patru luni de la izbucnirea scandalului.

iunie 2017 – Bulgaria prezintă rezultatele testelor efectuate, identificând mai multe produse unde ingredientele sau proporția lor diferă în cazul unor produse comercializate și în supermarketurile din Occident. România trimite o echipă în Olanda, Germania și Belgia, pentru a ridica produse ce se vând și în țara noastră. Este ultima țară care face acest lucru.

27 iulie 2017 – ministrul Petre Daea prezintă, în conferință de presă, rezultatele testelor comparative, însă refuză în continuare să vorbească despre practica dublului standard. Nu spune ce înseamnă datele pur tehnice enumerate, dacă este ele demonstrează calitatea inferioară a produselor comercializate în România, dar a precizat că ele nu prezintă risc din punctul de vedere al consumului uman. Este doar ”o necorelare între etichetările din vestul şi estul Europei”, spun oficialii de la MInisterul Agriuclturii. Nu se vor mai face analize de dublu standard, pentru că trebuie să existe un sistem stabilit la nivel european în acest sens, se anunță cu această ocazie.

septembrie 2017 – Comisia Europeană (CE) publică un ghid de interpretare de către autoritățile naționale a legislaţiei UE în materie de siguranţă alimentară şi de protecţie a consumatorilor, prevederi aplicabile în cazul produselor cu dublu standard de calitate. Cu ajutorul acestor orientări, autorităţile naţionale ar putea să stabilească dacă societăţile comerciale încalcă dispoziţiile UE atunci când calitatea produselor pe care le vând diferă în funcţie de ţară, potrivit oficialilor europeni.

octombrie 2017 – Grupul de la Vișegrad, plus alte state din regiune, inclusiv Bulgaria, declară insuficiente demersurile Comisiei și cer reglementări care să permită sancționarea mai severă de la Bruxelles a practicilor privind standardele duble ale produselor alimentare pe criterii regionale. „Este una din rarele ocazii în care liderii Europei Centrale cer mai multă putere pentru Bruxelles, În majoritatea altor probleme (…) țările așa numitului Grup Vișegrad au cerut contrariul: mai multă putere pentru statele membre”, notează Reuters.

martie 2018 – Parlamentul European confirmă existența fenomenului și identifică cele patru modalități cele mai întâlnite (studiul este realizat de Facultatea de Drept de la Universitatea Palackého Olomouc, Cehia).

aprilie 2019 – Comisia Europeană a finalizat reglementarea care interzice standardele duble de calitate. Pachetul legislativ este  intitulat „Noi avantaje pentru consumatori” și prevede că „UE interzice practicile de comercializare a produselor cu dublu standard de calitate care induc în eroare consumatorii”. Este o victorie a statelor din Europa Centrală și de Est, cărora Bruxelles-ul le dă satisfacție stabilind că nu trebuie să existe “cetățeni de mâna a doua”. În loc să creeze un instrument centralizat, executivul UE a decis ca statele membre să aibă posibilitatea de a declara ilegale produsele cu dublu standard de calitate.

Urmează ca fiecare țară să-și modifice legislația, cum dorește, însă respectând liniile trasate de CE. Este ceea ce se face în România prin proiectul propus acum de Liviu Dragnea și un alt parlamentar PSD, Valeriu Steriu, fost ministru al Agriculturii.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.5.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Operațiunea ”Pacient sub acoperire”: Colegiul Medicilor spune că e incitare la comiterea de infracțiuni

Vladimir Ionescu

Acțiunea “pacientul sub acoperire”, demarată de ministrul Sănătății, nu înseamnă decât o incitare la comiterea de infracțiuni, se arată într-un comunicat al Colegiului Medicilor din… Mai mult

Europa

Comisia Europeană extinde MCV printr-un set de măsuri la nivelul întregii Uniuni

Razvan Diaconu

Comisia Europeană a decis miercuri o serie de măsuri menite să consolideze și statul de drept în Europa, – măsuri care se referă nu doar… Mai mult

Stiri

CSM despre posibilitatea diminuării pensiilor magistraților: Nu vom tolera sub nicio formă!

Vladimir Ionescu

Eliminarea pensiilor de serviciu ale magistraților sau orice altă formă de diminuare a acestora “contravine principiului independenței justiției”, în opinia Consiliului Superior al Magistraturii (CSM),… Mai mult

Mobile sticky

Mircea Geoană va fi secretar general adjunct al NATO

Razvan Diaconu

NATO a anunțat miercuri că secretarul general Jens Stoltenberg a decis numirea lui Mircea Geoană în funcția de secretar general adjunct al organizației. Potrivit anunțului… Mai mult

Stiri

Finanțele modifică Legea prevenției – amendă minim 8.000 lei și suspendarea activității pentru lipsa casei de marcat electronice

Vladimir Ionescu

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) propune, printr-un proiect de act normativ, eliminarea contravenției referitoare la nerespectarea de cãtre utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale a termenelor… Mai mult

Europa

Înmatriculările de mașini noi în UE – cel mai mare declin al anului, în iunie

Adrian N Ionescu

În matriculările de mașini noi au scăzut în Uniunea Europeană cu 7,8% în iunie față de aceeași lună a anului trecut, până la puțin peste… Mai mult

Stiri

Majorare de capital la Transelectrica: Statul vine cu terenuri şi aşteaptă peste 8 mil. lei de la acționarii privați

Adrian N Ionescu

Directoratul Transelectrica (TEL) a convocat adunarea acţionarilor în 19 august, pentru a aproba o majorare de capital de aproape 20,25 milioane lei, potrivit convocatorului raportat… Mai mult