fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Datoria publică raportată la PIB a avansat în luna iulie cât în întregul T2, pe vârf pandemie. Implicații

Datoria publică măsurată oficial de Ministerul Finanțelor pe metodologia europeană a avansat doar în luna iulie 2020 aproape cât în întreg trimestrul doi, când România… Mai mult

15.09.2020

Digital

Crearea ”Bibliotecii Virtuale” – scoasă la licitație: Ce înseamnă platforma digitală cu resurse educaționale și ce presupune crearea ei

Statul român a lansat procedura de achiziție a unei ”Biblioteci Virtuale”, o Platformă digitală cu resurse educaționale deschise – un proiect finanțat din fonduri UE… Mai mult

15.09.2020

Analiză

Cât cântăresc (doar) 5 luni de pandemie în povara finanțării datoriei publice a următorului deceniu

Datoria publică a României a urcat în iulie la 42,2% din PIB, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor Publice (MFP). Deși nivelul este sub ținta… Mai mult

14.09.2020

La obiect

Sinteză realizată de AmCham

AmCham: ”Priorități pentru București” – lista măsurilor și proiectelor prioritare pentru dezvoltarea Capitalei

În anticiparea alegerilor locale, Camera de Comerț Americană în România (AmCham România) a elaborat documentul ”Priorități pentru București”, o sinteză a măsurilor și proiectelor prioritare,… Mai mult

14.09.2020

Două măsuri esențiale pe care le-ar putea lua guvernul pentru transparența reală

de Cristian Grosu 13.12.2015

transparenta decizionalaÎntr-un mediu economic măcinat de neîncredere, transparența autentică ar putea restabili respectul (nu doar teama) față de lege, prin recâștigarea respectului față de modul de elaborare a reglementărilor.

Două astfel de măsuri ar putea fi esențiale pentru intrarea într-o normalitate lipsită de suspiciuni costisitoare. Cu argumentele fiecăreia, cele două măsuri :

1-, Publicarea de către ministerele strategice a contractelor (fințate din bani publici) de consultanță cu entități private, consultanță care are efecte pe legislație și reglementare.

Explicație :

a-, Nu e vorba aici de orice fel de contracte de achiziții publice de bunuri și servicii (deși și acestea pot fi verificate doar cu o anume dificultate de către un mediu de afaceri aflat, cum îi și scrie în fișa postului, mereu în criză de timp) :

E vorba de contractele de consultanță cu companii private care influențează legislația (primară, secundară etc, etc) precum și toate formele de reglementare.

b-, Legislație și reglementare înseamnă, în sensul acestei propuneri, tot ceea ce, individual sau însumat, se transformă în final în politici publice (economice, sociale, administrative etc), uneori strategice.

c-, Ministere strategice ar putea însemna : energie, finanțe, sănătate, administrație : în aceste puncte mizele sunt foarte mari, atât în privința ”industriilor” cât și a influenței în piețe. Piața generală și piețele sectoriale.

d-, Transparență: un link pe site-ul oficial al fiecărui astfel de minister (site-ul oficial: nu conturile de pe siteurile de socializare sau alte forme populare și neangajante de expunere) în care să fie menționate companiile private care au contracte plătite de consultanță care au drept finalitate: elaborarea de tehnici legislative, opinii angajante, interpretare a legislației și reglementare de orice fel.

Argumente :

a-, Companiile private de consultanță au, indiferent de nivelul (de obicei foarte înalt) de expertiză, și clienți din zona privată. Există suspiciunea reală la nivelul mediului de afaceri că există entități care influențează procesul legislativ și pe cel de reglementare simplă în alt sens decât interesul general: suspiciuni la a căror spulberare ar putea ajuta acest gen de transparență.

Un atare act de transparență ar face mai vizibilă posibilitatea (și, deci, și sursele de scădere a acestei posibilități) ca unii funcționari ai statului să fie folosiți de către consultanți.

b-, Mediul de afaceri ar putea astfel primi (la limită, deduce) explicații privind procesele de legiferare și reglementare (în piețe supra- și ambiguu- reglementate cum sunt cele românești).

Societatea și mediul antreprenorial ar putea avea astfel acces la informații prompte și pertinente cu privire la prezumtivele legături intre procesul efectiv de legiferare/reglementare și companii private aflate în portofoliul de clienți ai consultanților.

Ar fi, astfel, aduse sub control suspiciunile de lobby ascuns sub contracte de consultanță din zona privată, sau chiar trafic de influență cu instrumente sofisticate.

c-, Legiferarea și reglementarea (înțelegând prin asta inclusiv modul de interpretatare si implementare a legislației) fac parte din strategia, mai largă, de consolidare și modelare a economiei și societății românești.

În acest context, e important de știut dacă reglementările de orice fel favorizează sau nu favorizează anumite companii private, dacă aceste reglementări sunt/sau nu în acord cu necesitatea păstrării echilibrelor macro ale economiei, dacă aceste reglementări sunt/sau nu în acord cu păstrarea în piețe a brumei de concurență de care are nevoie o economie funcțională de piață.

Altfel, expertiza înaltă a analizelor, prognozelor, propunerilor și viziunilor unei armate de economiști de top riscă să fie compromise de interesele punctuale ale unor companii private care au interfață cu procesele de legiferare și reglementare.

d-, în acest proces de transparență a implicării companiilor private în contracte de consultanță cu efect legislativ/reglementare se pleacă de la buna credință a tuturor părților : tocmai de aceea nu ar trebui să existe impedimente pentru a face publice, prin informații directe și prompte, numele, sumele, precum și actele normative de orice fel ale companiilor de consultanță care influențează, într-un fel sau altul, procesele legislative/reglementare.

2-, Clarificarea – și facerea publică a rezultatelor, relațiilor ambigue dintre Camera Consultanților Fiscali (CCF) și salariații ANAF – îndeosebi a celor cu funcții pe diverse poziții în ANAF.

Explicație :

a-, există temeri (iar pentru investitori orice temere este legitimă câtă vreme angajează bani, locuri de muncă și proiecte de dezvoltare) că statutul de membru al CCF îi influențează activitatea și după numirea unuia/unora dintre membri la ANAF :

un exemplu în acest sens este cazului Dlui. Daniel Chițoiu, în privința căruia multă vreme a planat confuzia dacă vorbește în numele CCF (unde era președinte) sau în numele ANAF pe care o conducea.

b-, Există temeri (legitime, pentru investitori) că relațiile cu interes economic/comercial cu companii din mediul privat ale unor funționari de stat sunt influnțate de schimbarea vremelnică a statutului acestora din urmă, aceștia având acces la informații confidențiale într-o calitate reglementată la nivel formal (pe de o parte), dar foarte ambiguă la nivel real (pe de altă parte).

Argumente :

a-, O clarificare a acestui tip de relații ar putea demonta mitologia potrivit căreia, dacă o companie care are contracte cu anumiți membri din conducerea CCF, ea poate beneficia de un tratament preferențial din partea ANAF.

b-, Se pleacă, și în acest caz, de la buna credință a tuturor părților implicate : O evaluare detaliată a acestei relații ambigue și facerea publică a rezultatelor acesteia ar putea scădea costurile produse de neîncredere, iar mediul de afaceri s-ar putea concentra pe fișa postului său: dezvoltarea afacerilor, la adăpostul garanției că instituțiile statului îi asigură un mediu concurențial corect.

***

Un alt exemplu : o situație în dezbatere

Acest gen de informații ar putea aduce la lumină într-un mod ușor (adică util) anumite situații care ar putea influența benefic lupta cu starea de suspiciune în care companiile din România își desfășoară activitatea.

Un atare act de transparență ar fi un pas înainte în combaterea unei forme de comunicare nocivă : cea prin zvonuri, informații trunchiate, argumentarea unor decizii oficile care contravin interesului economic și social general prin favorizarea unor entități punctuale.

Cel mai recent exemplu pentru argumentațiile de mai sus se referă la cazul în dezbatere privind Legea dării în plată :

La această oră nu este foarte clar un lucru : Legea dării în plată a fost inițiată și realizată (ca formă de reglementare principială și ca manieră de abordare tehnică) de autoritățile române, în acord cu Directiva Europeană, sau a fost sugerată și influențată de consultanți sau inițiatori din mediul privat, care acționează în numele unui număr retsrâns de clienți pentru care legea reprezintă o miză mare :

Persoanele deafvorizate la care face referire legea sunt principalii beneficiari ai acesteia, sau sunt numai pretextul pentru care un număr restrâns de clienți (din ”mafia imobiliară” care a înregistrat pierderi în bula speculativă) devin marii beneficiari ai legii, cu toate conscințele care pot decurge de aici : deformarea pieței creditelor imobiliare, dificultăți pentru creditarea din anii următori, sau chiar proceduri de infringement pentru maniera în care va opera legea ?

Aceleași întrebări pot fi puse în mod legitim și în cazurile de mai sus, iar interesul general din economie cere transparență, cu atât mai mult cu cât se apropie elaborarea normelor metodologice la noul Cod fiscal (cu implicații pe întreg mediul de afaceri), rediscutarea legii redevențelor (cu implicații în sectorul energiei), stabilirea prețurilor și a ”brandurilor” în decontările la medicamentele compensate (cu implicații pe o piață a cărei reglementare e influențată de ani de zile de relația dintre politic și industrie) etc, etc.

NOTE: 

1-Acest gen de transparență Nu se referă la procesul firesc de consultare publică cu mediul de afaceri și cu segmentele din societate interesate de o decizie legislativă sau alta. Ci la influențarea, pe bani publici, a procesului legislativ într-un interes diferit de cel general, în condițiile în care toți jucătorii de bună credință implicați navighează printre suspiciunile celorlalți.

2-Confidențialitatea sau regimul semiconfidențial al colaborărilor de acest gen are sens numai atunci când entitățile care relaționează sunt din zona privată. Atunci când o atare relație se face prin contracte finanțate din bani publici, este esențial ca acestea să fie cunoscute.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 13.12.2015

2 comentarii

  1. Alex
    15.12.2015, 10:43 am

    Incetați cu aberatiile. Membrii CCF care sunt functionari publici nu pot avea afaceri. O dată pt ca nu le permite regulamentul intern, si a doua oara pt că nu le permite statutul de functionar public.

    In plus, aceeasi situatie este si la CECCAR. De ce scrieti doar de CCF? Cata lipsa de onestitate!!! Cat de slabi pregatiti sunteti de puteti scrie asa ceva?

    Si de ce doar ANAF, nu si MFP? Chiar nu aveti niciun Dumnezeu? Cat despre mediocritate asta e o chestiune de orgoliu profesional. Sa nu ai exigenta de a studia problema inainte de a scrie tine inclusiv de caracter.

    • Cristian Grosu
      15.12.2015, 10:49 am

      Stimate domnule Alex,

      văd că sunteți foarte furios, de vreme ce ați trecut la insulte. Sper ca un control intern acolo să vă mai calmeze (că doar nu o să vă facă și mai furios, nu?). Problema este că fenomenul de care scriu eu există (și dacă nu au voie să aibă companii, ce? nu se truchează în piețele de tot felul licitații la modul cel mai ”legal” cu putință?) – și produce mult rău pentru multe companii strivite între interesele acestor instituții formate din majuscule și tot felul de prescurtări. Dar de acestea nu păreți interesat – și probabil că aveți motivele Dvs.
      (IP-ul Dvs. de STS mă determină să cred că da, aveți niște motive..)

      O zi cu spor!

Lăsați un comentariu


Europa

Forintul, sub presiune. Banca centrală jonglează cu dobânzile pentru a ține economia în echilibru

Vladimir Ionescu

Banca centrală a Ungariei a decis marți să mențină dobânda-cheie de politică monetară la nivelul de 0,6% pe an, în contextul în care deprecierea accentuată… Mai mult

Stiri

AOAR: Cheltuielile bugetare nesustenabile sunt un risc major pentru România

Vladimir Ionescu

Generarea unor cheltuieli bugetare nesustenabile, din motive pur electorale, reprezintă un factor de risc major pentru România, avertizează Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR),… Mai mult

Stiri

AVOCATNET

Indemnizațiile pentru PFA-uri și profesioniști: Cum se pot obține banii pentru reducerea activității

AVOCATNET

Deja poate fi solicitată de persoanele fizice autorizate (PFA) și alți profesioniști indemnizația pentru reducerea activității, stabilită de curând de Guvern printr-o nouă ordonanță, completată… Mai mult

Stiri

Companiile aeriene cer ca pasagerii să fie testați COVID înaintea zborului

Raluca Florescu

Reprezentanții transportatorilor aerieni la nivel global solicită ca toți cei care călătoresc cu avionul  să fie testați pentru COVID-19 înaintea zborului, scrie Reuters. Odată ce… Mai mult

Europa

UE a actualizat lista sectoare energo-intensive care pot beneficia de ajutoare de stat

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană a publicat luni lista finală a sectoarelor industriale mari consumatoare de energie care pot beneficia de compensarea prin ajutoare de stat a costurilor… Mai mult

Stiri

Centrul de tehnologii inovative va fi la Cluj – anunțul premierului Ludovic Orban

Mariana Bechir

Un institut de tehnologii inovative va fi creat la Cluj Napoca și va fi unul dintre principalii beneficiari ai fondurilor alocate prin proiectul Europa Inteligentă,… Mai mult

Europa

CJUE: Regulile pentru Airbnb sunt justificate – măsurile naționale ce limitează închirierea pe termen scurt a apartamentelor sunt în interesul general

Mariana Bechir

Impunerea unor măsuri speciale pentru închirierea apartamentelor pe termen scurt este justificată, răspunde unui interes general imperativ și este proporțională cu obiectivul urmărit, a decis… Mai mult