fbpx Modifica setari cookieuri

Just Business

Economia și administrația – problemă comună: lipsa competențelor digitale ale personalului, produsă de lipsa educației continue

Guvernul a decis alocare sumei de 150 de milioane de lei din fondul de urgență pentru achiziționarea de dispozitive electronice conectate la internet, astfel încât… Mai mult

26.05.2020

Analiză

Fotografia de la întâlnirea Economiei cu Pandemia: Convergența 2019 și convergența 2020

Câteva citate din Programul de convergență 2019 – 2022 ar putea explica mult mai clar anumite prevederi incluse în Programul de convergență 2020 (Programul oficial… Mai mult

26.05.2020

Analiză

Cea mai grea împărțeală din istoria UE: încep negocierile

Mai sunt două zile până când va fi anunțată noua propunere de Cadru Financiar Multianual Aceasta conține inclusiv mult-așteptatele detalii ale Fondului de Relansare Economică… Mai mult

25.05.2020

Europa

Europa a depășit vârful pandemiei Covid – țările au trecut la faza a doua de gestionare: testarea ratei de imunizare

După relaxarea măsurilor de prevenire a pandemiei, autoritățile naționale au declanșat pe tot globul marea operațiune a testării pe scară largă, pentru depistarea anticorpilor la… Mai mult

25.05.2020

Două măsuri esențiale pe care le-ar putea lua guvernul pentru transparența reală

de Cristian Grosu 13.12.2015

transparenta decizionalaÎntr-un mediu economic măcinat de neîncredere, transparența autentică ar putea restabili respectul (nu doar teama) față de lege, prin recâștigarea respectului față de modul de elaborare a reglementărilor.

Două astfel de măsuri ar putea fi esențiale pentru intrarea într-o normalitate lipsită de suspiciuni costisitoare. Cu argumentele fiecăreia, cele două măsuri :

1-, Publicarea de către ministerele strategice a contractelor (fințate din bani publici) de consultanță cu entități private, consultanță care are efecte pe legislație și reglementare.

Explicație :

a-, Nu e vorba aici de orice fel de contracte de achiziții publice de bunuri și servicii (deși și acestea pot fi verificate doar cu o anume dificultate de către un mediu de afaceri aflat, cum îi și scrie în fișa postului, mereu în criză de timp) :

E vorba de contractele de consultanță cu companii private care influențează legislația (primară, secundară etc, etc) precum și toate formele de reglementare.

b-, Legislație și reglementare înseamnă, în sensul acestei propuneri, tot ceea ce, individual sau însumat, se transformă în final în politici publice (economice, sociale, administrative etc), uneori strategice.

c-, Ministere strategice ar putea însemna : energie, finanțe, sănătate, administrație : în aceste puncte mizele sunt foarte mari, atât în privința ”industriilor” cât și a influenței în piețe. Piața generală și piețele sectoriale.

d-, Transparență: un link pe site-ul oficial al fiecărui astfel de minister (site-ul oficial: nu conturile de pe siteurile de socializare sau alte forme populare și neangajante de expunere) în care să fie menționate companiile private care au contracte plătite de consultanță care au drept finalitate: elaborarea de tehnici legislative, opinii angajante, interpretare a legislației și reglementare de orice fel.

Argumente :

a-, Companiile private de consultanță au, indiferent de nivelul (de obicei foarte înalt) de expertiză, și clienți din zona privată. Există suspiciunea reală la nivelul mediului de afaceri că există entități care influențează procesul legislativ și pe cel de reglementare simplă în alt sens decât interesul general: suspiciuni la a căror spulberare ar putea ajuta acest gen de transparență.

Un atare act de transparență ar face mai vizibilă posibilitatea (și, deci, și sursele de scădere a acestei posibilități) ca unii funcționari ai statului să fie folosiți de către consultanți.

b-, Mediul de afaceri ar putea astfel primi (la limită, deduce) explicații privind procesele de legiferare și reglementare (în piețe supra- și ambiguu- reglementate cum sunt cele românești).

Societatea și mediul antreprenorial ar putea avea astfel acces la informații prompte și pertinente cu privire la prezumtivele legături intre procesul efectiv de legiferare/reglementare și companii private aflate în portofoliul de clienți ai consultanților.

Ar fi, astfel, aduse sub control suspiciunile de lobby ascuns sub contracte de consultanță din zona privată, sau chiar trafic de influență cu instrumente sofisticate.

c-, Legiferarea și reglementarea (înțelegând prin asta inclusiv modul de interpretatare si implementare a legislației) fac parte din strategia, mai largă, de consolidare și modelare a economiei și societății românești.

În acest context, e important de știut dacă reglementările de orice fel favorizează sau nu favorizează anumite companii private, dacă aceste reglementări sunt/sau nu în acord cu necesitatea păstrării echilibrelor macro ale economiei, dacă aceste reglementări sunt/sau nu în acord cu păstrarea în piețe a brumei de concurență de care are nevoie o economie funcțională de piață.

Altfel, expertiza înaltă a analizelor, prognozelor, propunerilor și viziunilor unei armate de economiști de top riscă să fie compromise de interesele punctuale ale unor companii private care au interfață cu procesele de legiferare și reglementare.

d-, în acest proces de transparență a implicării companiilor private în contracte de consultanță cu efect legislativ/reglementare se pleacă de la buna credință a tuturor părților : tocmai de aceea nu ar trebui să existe impedimente pentru a face publice, prin informații directe și prompte, numele, sumele, precum și actele normative de orice fel ale companiilor de consultanță care influențează, într-un fel sau altul, procesele legislative/reglementare.

2-, Clarificarea – și facerea publică a rezultatelor, relațiilor ambigue dintre Camera Consultanților Fiscali (CCF) și salariații ANAF – îndeosebi a celor cu funcții pe diverse poziții în ANAF.

Explicație :

a-, există temeri (iar pentru investitori orice temere este legitimă câtă vreme angajează bani, locuri de muncă și proiecte de dezvoltare) că statutul de membru al CCF îi influențează activitatea și după numirea unuia/unora dintre membri la ANAF :

un exemplu în acest sens este cazului Dlui. Daniel Chițoiu, în privința căruia multă vreme a planat confuzia dacă vorbește în numele CCF (unde era președinte) sau în numele ANAF pe care o conducea.

b-, Există temeri (legitime, pentru investitori) că relațiile cu interes economic/comercial cu companii din mediul privat ale unor funționari de stat sunt influnțate de schimbarea vremelnică a statutului acestora din urmă, aceștia având acces la informații confidențiale într-o calitate reglementată la nivel formal (pe de o parte), dar foarte ambiguă la nivel real (pe de altă parte).

Argumente :

a-, O clarificare a acestui tip de relații ar putea demonta mitologia potrivit căreia, dacă o companie care are contracte cu anumiți membri din conducerea CCF, ea poate beneficia de un tratament preferențial din partea ANAF.

b-, Se pleacă, și în acest caz, de la buna credință a tuturor părților implicate : O evaluare detaliată a acestei relații ambigue și facerea publică a rezultatelor acesteia ar putea scădea costurile produse de neîncredere, iar mediul de afaceri s-ar putea concentra pe fișa postului său: dezvoltarea afacerilor, la adăpostul garanției că instituțiile statului îi asigură un mediu concurențial corect.

***

Un alt exemplu : o situație în dezbatere

Acest gen de informații ar putea aduce la lumină într-un mod ușor (adică util) anumite situații care ar putea influența benefic lupta cu starea de suspiciune în care companiile din România își desfășoară activitatea.

Un atare act de transparență ar fi un pas înainte în combaterea unei forme de comunicare nocivă : cea prin zvonuri, informații trunchiate, argumentarea unor decizii oficile care contravin interesului economic și social general prin favorizarea unor entități punctuale.

Cel mai recent exemplu pentru argumentațiile de mai sus se referă la cazul în dezbatere privind Legea dării în plată :

La această oră nu este foarte clar un lucru : Legea dării în plată a fost inițiată și realizată (ca formă de reglementare principială și ca manieră de abordare tehnică) de autoritățile române, în acord cu Directiva Europeană, sau a fost sugerată și influențată de consultanți sau inițiatori din mediul privat, care acționează în numele unui număr retsrâns de clienți pentru care legea reprezintă o miză mare :

Persoanele deafvorizate la care face referire legea sunt principalii beneficiari ai acesteia, sau sunt numai pretextul pentru care un număr restrâns de clienți (din ”mafia imobiliară” care a înregistrat pierderi în bula speculativă) devin marii beneficiari ai legii, cu toate conscințele care pot decurge de aici : deformarea pieței creditelor imobiliare, dificultăți pentru creditarea din anii următori, sau chiar proceduri de infringement pentru maniera în care va opera legea ?

Aceleași întrebări pot fi puse în mod legitim și în cazurile de mai sus, iar interesul general din economie cere transparență, cu atât mai mult cu cât se apropie elaborarea normelor metodologice la noul Cod fiscal (cu implicații pe întreg mediul de afaceri), rediscutarea legii redevențelor (cu implicații în sectorul energiei), stabilirea prețurilor și a ”brandurilor” în decontările la medicamentele compensate (cu implicații pe o piață a cărei reglementare e influențată de ani de zile de relația dintre politic și industrie) etc, etc.

NOTE: 

1-Acest gen de transparență Nu se referă la procesul firesc de consultare publică cu mediul de afaceri și cu segmentele din societate interesate de o decizie legislativă sau alta. Ci la influențarea, pe bani publici, a procesului legislativ într-un interes diferit de cel general, în condițiile în care toți jucătorii de bună credință implicați navighează printre suspiciunile celorlalți.

2-Confidențialitatea sau regimul semiconfidențial al colaborărilor de acest gen are sens numai atunci când entitățile care relaționează sunt din zona privată. Atunci când o atare relație se face prin contracte finanțate din bani publici, este esențial ca acestea să fie cunoscute.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 13.12.2015

2 comentarii

  1. Alex
    15.12.2015, 10:43 am

    Incetați cu aberatiile. Membrii CCF care sunt functionari publici nu pot avea afaceri. O dată pt ca nu le permite regulamentul intern, si a doua oara pt că nu le permite statutul de functionar public.

    In plus, aceeasi situatie este si la CECCAR. De ce scrieti doar de CCF? Cata lipsa de onestitate!!! Cat de slabi pregatiti sunteti de puteti scrie asa ceva?

    Si de ce doar ANAF, nu si MFP? Chiar nu aveti niciun Dumnezeu? Cat despre mediocritate asta e o chestiune de orgoliu profesional. Sa nu ai exigenta de a studia problema inainte de a scrie tine inclusiv de caracter.

    • Cristian Grosu
      15.12.2015, 10:49 am

      Stimate domnule Alex,

      văd că sunteți foarte furios, de vreme ce ați trecut la insulte. Sper ca un control intern acolo să vă mai calmeze (că doar nu o să vă facă și mai furios, nu?). Problema este că fenomenul de care scriu eu există (și dacă nu au voie să aibă companii, ce? nu se truchează în piețele de tot felul licitații la modul cel mai ”legal” cu putință?) – și produce mult rău pentru multe companii strivite între interesele acestor instituții formate din majuscule și tot felul de prescurtări. Dar de acestea nu păreți interesat – și probabil că aveți motivele Dvs.
      (IP-ul Dvs. de STS mă determină să cred că da, aveți niște motive..)

      O zi cu spor!

Lăsați un comentariu


Stiri

Florin Cîțu: Toată lumea întreabă de alocații și pensii. De ce nu mă întreabă nimeni dacă dublez investițiile?

Vladimir Ionescu

Legea prin care Parlamentul a dublat alocațiile copiilor ar fi neconstituțională pentru că nu precizează sursele de acoperire a cheltuielilor, a declarat Florin Cîțu, ministrul… Mai mult

Stiri

Poliția recomandă vechiul drum spre mare, pentru că se repară autostrada

Vladimir Ionescu

Autostrada A2 s-a  blocat  sâmbătă  pe sensul spre  mare,  pentru că,  odată  cu eliminarea restricțiilor de călătorie,  compania de  infrastructură  rutieră  CNAIR  și-a amplificat lucrările … Mai mult

Europa

Redeschiderea frontierelor: Belgia acuză concurenţa turistică în care s-au angajat țările UE

Adrian N Ionescu

Uniunea Europeană ar fi incapabilă să ia măsuri de coordonare a redeschiderii frontierelor, atâta vreme ţările membre au intrat într-o formă de concurenţă turistică pe… Mai mult

Digital

Tehnologia în administrație: În Estonia se testează pașaportul imunitar digital

Iulian Soare

Estonia a dezvoltat o aplicație digitală care poate fi folosit de utilizatori ca un „pașaport imunitar”, pentru a dovedi că au dezvoltat anticorpi și că… Mai mult

Europa

Medicii italieni: blocarea spitalelor poate duce la mai multe decese decât pandemia

Iulian Soare

Cel  puțin 600.000  de intervenții, vizite și consulații medicale au fost anulate în Italia, ca urmare a   blocării  spitalelor cu bolnavii de coronavirus  și  există… Mai mult

Stiri

S&P menține ratingul României la nivelul recomandat investițiilor: România are acces la finanțare externă / Consolidarea fiscală e inevitabilă după alegeri

Adrian N Ionescu

Agenția de rating  Standard & Poor’s  a   confirmat  clasificarea României ‘BBB-/A-3   și a păstrat perspectiva negativă. Ratingul  păstrează  România în domeniul  recomandat investițiilor  străine, în… Mai mult

Stiri

VIDEO Alina CULCEA, Președinte ARPIM: „România va fi în competiție cu celelalte țări pentru investiții, pe toate domeniile, dar mai ales în sectorul farmaceutic”

Redacţia

„Una dintre lecțiile pe care le-am învățat cu toții a fost lecția solidarității. A fost o mobilizare fără precedent din partea asociației noastre, sperăm că… Mai mult