Două brevete create de echipe de specialişti de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului au primit, în luna noiembrie, medalia de aur, respectiv cea de argint, la Salonul de inventică Eureka de la Bruxelles. Unul dintre brevete va fi aplicat și comercializat începând cu 2016.
Brevetul „Supliment alimentar din plante utilizat în prevenirea şi combaterea nosemozei la albine”, realizat de echipa condusă de profesorul Narcisa Mederle (coautori – Sorin Moraru, Gheorghe Darabus, Alexandru T. Bogdan şi Cătălin Crăciun), a câștigat Medalia de Aur și alte două premii.
Un premiu special i-a fost acordat de reprezentanții Franței, care s-au arătat interesați să ajute grupul de cercetători din Timișoara să-și comercializeze produsul în țara lor.
Brevetul a mai primit și un al treilea premiu, din partea delegației Institutului de Cercetare Biologie Moleculară din Polonia, care și ei s-au oferit să colaboreze pentru a introduce suplimentul creat de echipa Narcisei Mederle pe piața din țara lor.
Primul succes al acestui brevet a fost înregistrat în primăvară, când a obținut, la Salonul de Inventică de la Geneva, tot o medalie de aur, astfel încât la competiția Eureka, din bruxelles, invenția era deja cunoscută.
La Geneva, unul dintre specialiștii din juriu, medic de oameni, nu veterinar, i-a propus Narcisei Mederle extinderea ariei de folosire prin dezvoltarea unui produs care să fie aplicat în tratamentul oamenilor.
Importanța produsului
Produsul cercetătorilor de la Timișoara tratează o boală (Sindromul Disparițiilor Coloniilor de Albine – SDCA) apărută în Europa în 2006, când o nouă specie a acestui parazit a lovit continentul venind din Asia și a decimat albinele.
Problemele s-au transformat rapid din insignifiante într-un adevărat dezastru.
Pentru combaterea acestei boli parazitare a fost creat un antibiotic ce s-a folosit cu rezultate foarte bune până acum doi ani, când UE l-a interzis întrucât lăsa reziduri în produsele apicole – miere etc.
Produsul brevetat la Geneva și la Bruxelles rezolvă două probleme:
- Distruge parazitul (într-o oarecare măsură, în totalitate este imposibil)
- Nu lasă reziduri în produsele apicole.
Aplicabilitatea
Ofertele pentru acest nou produs au apărut rapid, există solicitări de comercializare venite atât din țară, cât și din străinătate.
Deocamdată, explică Narcisa Mederle pentru cursdeguvernare.ro, producția va începe într-un laborator dotat la parametrii niminali cu cei 10.000 de euro obținuți în primăvară, printr-un proiect european aplicat prin Agenția de Dezvoltare Regională.
„Laboratorul va funcționa, din ianuarie, în incinta facultății, și va începe să producă. Acum începe munca. M-au contactat din august, apicultori din toată țara. Se solicită tone din acest produs”, spune doctorul Merdele.
Pentru comercializare se va înființa un spin-off, pentru că brevetul aparține Universității, iar universitatea nu are voie să-l vândă, el rămâne doar obiect de cercetare.
Valorificarea se va putea face prin acest spin-off.
„Nu ar fi fost corect să-mi iau brevetul ca persoană fizică. Am lucrat cu echipa, m-am folosit de dotările universității. Prin contract se vor stabili procentele pe care le va lua universitatea și pe care le vom lua noi, autorii, totul este pe modelul spin-off-ului de la Cluj, singurul care mai există în România”, a declarat pentru cursdeguvernare.ro Narcisa Mederle.
Semințele stimulate magnetic
Al doilea premiu câștigat la Eureka de Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului este una dintre medaliile de argint, pentru brevetul „Metoda de stimulare a producţiei şi calităţii la porumb prin expunerea seminţelor unui câmp magnetic scăzut”.
Echipa de cercetare este compusă din Florin Imbrea, Branko Marincovic, Paul Pîrşan, Gheorghe David, Valeriu Tabără, Ilinca Imbrea, Cosmin Alin Popescu, Radu Palicica şi Lucian Botoş.
Din grup face parte și Branko Marincovic, profesor din Novi Sad, care a avut colaborări cu Germania și, de câțiva ani, și cu Timișoara.
Pentru fiecare soi de plantă (în cazul acesta, de porumb și de floarea soarelui) există o anumită frecvență la care reacționează pozitiv și se acecelerează astfel procesul de creștere a rădăcinilor, ele devenind mai puternice și mai profunde, ceea ce duce la o mai bună alimentare a plantei, explică profesorul Paul Pârșan, membru al echipei de cercetare și rectorul Universității de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului.
În final, se obține o producție mai mare și mai de calitate.
Înainte de a fi semănate, semințele se expun unui câmp magnetic cu frecvențe diferite, care trebuie descoperite prin măsurări complexe.
Metoda este folosită și pentru tratamentul în lanuri, dar e mai complicat, pentru că depinde nu doar de specie sau soi, ci și de câmpul magnetic din zona respectivă, și necesită foarte mulți bani pentru a identifica frecvențele favorabile.
Oferte nu sunt deocamdată, pentru că mai întâi trebuie să câștigi încrederea fermierilor. În ultimii ani au fost invitați periodic producători din zonă pentru a vedea rezultatele de pe terenurile experimentale ale universității și, într-un viitor apropiat, este posibil să se ajungă la vânzarea de semințe tratate prin această metodă ce pare de domeniul SF.
“Din păcate, România nu are cultura aceasta, rezultatele trec foarte greu în mediul economic. Nu numai în domeniul agriculturii. În ultimii patru – cinci ani fermierii s-au capitalizat însă mai mult și încet, încet, au apelat la tehnologii mai bune. Sigur că acum încercăm să le propunem aceste variante”, a declarat pentru cursdeguvernare.ro profesorul Paul Pârșan.
Acum se încearcă obținerea unor contracte pentru ca din banii respectivi să se treacă la cercetări pentru stimulare în câmp, astfel încât mai târziu să poată fi oferit fermierilor un pachet de tratare a semințelor și culturilor prin stimulare magnetică.
Urmărește-ne pe Google News
