Fostul preşedinte Ion Iliescu s-a prezentat marţi la Parchetul General, unde a fost citat pentru a i se aduce la cunoştinţă începerea urmăririi penale în dosarul „Revoluţiei”. El este acuzat de pentru săvârşirea infracţiunii contra umanităţii.
De asemenea, procurorii au decis extinderea și efectuarea în continuare a urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii contra umanității față de Ion Iliescu, informează Parchetul de pe Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ).
Fostul președinte este acuzat de fapte comise în intervalul 27 – 31 decembrie 1989:
”Ca inițiator și coordonator al comandamentului unic de conducere (organism politico-militar) iar, mai apoi, în calitate de președinte al CFSN (care și-a subordonat Consiliul Militar Superior), Iliescu Ion a acceptat și oficializat măsuri cu caracter militar, dintre care unele au avut un evident caracter diversionist. Prin exercitarea autorității depline, Iliescu Ion ar fi putut interveni pentru stoparea fenomenului diversionist, însă nu a acționat în acest sens.
Psihoza teroristă ce a atins cote paroxistice în rândurile militarilor și civililor înarmați, coroborată cu multe ordine militare ce au prezentat caracter diversionist (deplasări de trupe ale unor unități militare, ordonate în general pe timpul nopții), au avut drept rezultat numeroase situații de foc fratricid și de deschidere a focului asupra unor persoane ce nu desfășurau activități potrivnice mișcării revoluționare”, se spune în comunicatul Parchetului.
De asemenea, anunță Parchetul General, procurorii au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii contra umanității față de:
- general locotenent (r) Rus Iosif, la data săvârșirii faptelor, comandant al Aviației Militare și membru al Consiliului Militar Superior
- amiral (r) Dumitrescu Emil (cunoscut ca Cico Dumitresu), la data săvârșirii faptelor cpt. rang I.
Pe 13 aprilie, preşedintele Klaus Iohannis a avizat cererea procurorilor de începere a urmăririi penale împotriva lui Ion Iliescu, Petre Roman şi Gelu Voican Voiculescu.
Pe 18 decembrie 2017, Parchetul Militar anunţa că, în urma administrării de probe în dosarul „Revoluţiei”, concluzia anchetatorilor este că în decembrie 1989 nu a existat vid de putere după fuga soților Ceaușescu.
Procurorul militar Marian Lazăr declara atunci că a existat o diversiune militară începând cu seara zilei de 22 decembrie 1989, aceasta fiind principala cauză a numeroaselor decese, vătămări corporale şi distrugeri care s-au înregistrat ulterior.
Acuzații:
- Ion Iliescu – membru și președinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale (din 22 decembrie 1989), organism care de facto a exercitat puterea executivă și legislativă centrală, comportându-se ca un guvern până la apariția Decretului-Lege nr. 2 din 27 decembrie 1989, când președintele consiliului a primit rolul unui șef de stat, iar atribuțiile legislative ale consiliului au fost separate de cele executive, ce necesită autorizare pentru intervalul 22-27 decembrie 1989,
- Petre Roman – membru al Consiliului Frontului Salvării Naționale, din 22 decembrie 1989, numit oficial prim-ministru al Guvernului României prin Decretul nr. 1 din 26 decembrie 1989, ce necesită autorizare pentru perioada 22-31 decembrie 1989
- Gelu Voican Voiculescu – membru al Consiliului Frontului Salvării Naționale din 22 decembrie 1989, numit oficial vice prim-ministru al Guvernului României prin Decretul nr. 5 din 28 decembrie 1989, ce necesită autorizare pentru perioada în perioada 22-31 decembrie 1989.
Din probele noi administrate în Dosarul Revoluției rezultă că a existat o diversiune ce s-a “manifestat complex pe mai multe planuri” și a fost “cauza principală a numeroaselor decese, vătămări corporale și distrugeri survenite”, conform datelor prezentate de procurori în 2017.
